„Raportat la cauza de faţă, Curtea constată că art.23 alin.(4) din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000, care prevede că ‘La numirea membrilor Colegiului director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice’, nu reprezintă o normă supletivă, de recomandare şi nici nu instituie o obligaţie de mijloace, ci una de rezultat, ea fiind imperativă şi dispozitivă. Astfel, semnificaţia sintagmei ‘se va urmări’ este aceea că autoritatea care numeşte în funcţie trebuie să se asigure că minimum două treimi dintre membrii Colegiului director au studii juridice finalizate prin diploma de licenţă”, se arată în motivare.
Din analiza acestui text, Curtea a reţinut că numărul total al persoanelor în componenţa Colegiului director fără asemenea studii poate fi de maximum trei.
„Proporţia de două treimi trebuie raportată la numărul total al persoanelor din care este compus Colegiul director, şi nu la numărul persoanelor în funcţie la data numirii, pentru că, în caz contrar, ar exista o variaţie permanentă şi de necontrolat al acestui număr, mai mult, s-ar putea ca numărul de două treimi să nu fie unul natural, ci zecimal”, precizează documentul citat.
În aceste condiţii, se constată că, la data adoptării Hotărârii Parlamentului nr.21/2018, erau în funcţie 8 membri ai Colegiului director, dintre care 5 aveau studii juridice, iar 3 nu aveau astfel de studii.
„În consecinţă, neţinându-se cont de cota de maximum 3 membri care pot fi acceptaţi fără a avea studii juridice, a fost numită doamna Theodora Bertzi în funcţia de membru al Colegiului director, ceea ce denotă faptul că dispoziţiile art.23 alin.(4) din Ordonanţa Guvernului nr.137/2000 nu au fost respectate. Curtea reţine că, începând cu data de 30 iunie 2017, odată cu numirea doamnei Maria Lazăr (…), Colegiul director funcţiona cu încălcarea art.23 alin.(4) din ordonanţă, situaţia putând fi remediată la proxima numire în funcţie; însă, aceasta nu s-a întâmplat, fiind reînvestită în funcţie o persoană care nu avea studii juridice. O atare concluzie se impune chiar dacă doamnei Theodora Bertzi îi expirase mandatul anterior şi, practic, a fost reînvestită”, au apreciat judecătorii CCR.
Prin urmare, CCR a constatat că Parlamentul, prin adoptarea acestei hotărâri, nu a respectat legea, în condiţiile în care Constituţia prevede că respectarea legilor este obligatorie.
În ceea ce priveşte critica referitoare la lipsa audierii persoanei în cauză în cadrul comisiilor permanente de specialitate, Curtea constată că aceasta nu poate fi reţinută.
„Astfel, în virtutea autonomiei parlamentare de care se bucură cele două Camere ale Parlamentului, acestea îşi pot organiza modul de lucru într-un mod corespunzător şi adaptat cerinţelor procedurilor parlamentare. (…). În final, Curtea subliniază că procedurile parlamentare, chiar şi la nivelul comisiilor, trebuie să se bucure de transparenţă şi publicitate, având în vedere, pe de o parte, natura Parlamentului de organ reprezentativ suprem al poporului român, iar, pe de altă parte, prevederile legale exprese, ceea ce presupune evitarea situaţiilor în care să se procedeze la eliminarea audierilor în cadrul procedurilor de numire în diverse funcţii publice. Aşadar, procedurile parlamentare nu trebuie să devină sibilinice, din contră, transparenţa în forul legislativ trebuie să fie una maximă”, recomandă CCR.
În 21 iunie, CCR a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor şi a constatat, în unanimitate, că Hotărârea Parlamentului nr.21/2018 privind numirea Theodorei Bertzi ca membru al Colegiului director al CNCD este neconstituţională. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.