CCR dezbate în 6 mai sesizările Avocatului Poporului privind starea de urgenţă ca urmare a epidemiei de coronavirus

Prima sesizare a fost trimisă la CCR pe data de 10 aprilie şi se referă la neconstituţionalitatea unor prevederi din OUG nr. 36/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020.

În opinia Avocatului Poporului, OUG nr. 36/2020 aduce atingere prevederilor art. 1, alin. 5 coroborate cu cele ale art. 141 din Constituţie privind principiul securităţii juridice, în componenta referitoare la calitatea legii, dat fiind faptul că nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic şi Social la elaborarea sa.

„Analizând titlul şi conţinutul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2020, observăm că actul normativ are în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi luarea unor măsuri pe timpul stării de urgenţă instituite prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020. Astfel, Guvernul a stabilit că actele normative nu prevăd o conduită instituţională cu privire la gestionarea raportului de serviciu a cadrelor militare în activitate/poliţiştilor/soldaţilor şi gradaţilor profesionişti aflaţi în situaţiile de instituire a stării de urgenţă, a stării de asediu sau a stării de război ori în caz de mobilizare”, afirma Avocatul Poporului.

În a doua sesizare trimisă la CCR pe data de 16 aprilie, Avocatul Poporului a formulat excepţii de neconstituţionalitate cu referire la două articole din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, precum şi prevederi din OUG nr. 34/2020 (care modifică OUG 1/1999).

Alte articole

Marcel Ciolacu, după acuzațiile dinspre PNL privind atacarea legii pensiilor militare la Curtea Constituțională: ”Întotdeauna, cei care au încercat să câştige alegerile prin minciună nu au câştigat nicio alegere”

Avocatul Poporului a contestat legea pensiilor militare, adoptată recent în Parlament, la Curtea Constituțională

Astfel, Avocatul Poporului a sesizat CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9, art. 14 lit. c indice 1) – f) şi art. 28 din OUG nr. 1/1999.

În opinia Avocatului Poporului, prevederile art. 14 lit. c indice 1) – f) din OUG 1/1999 sunt neconstituţionale, întrucât permit preşedintelui României să legifereze în domenii pentru care Legea fundamentală cere intervenţia legiuitorului primar sau a celui delegat prin modificarea unor legi organice şi prin restrângerea efectivă a exerciţiului drepturilor omului.

În esenţă, Avocatul Poporului consideră că, dacă legiuitorul constituant ar fi considerat că prin decret, ca act administrativ normativ, preşedintele poate legifera în perioada stării de urgenţă sau de asediu, ar fi prevăzut în mod expres un tip de delegare legislativă, aşa cum a reglementat-o în cazul celeilalte autorităţi executive – Guvernul.

În plus, Avocatul Poporului apreciază că art. 28 din OUG 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare, este formulat într-un mod atât de general, încât normele legale sunt lipsite total de previzibilitate şi claritate, ceea ce determină imposibilitatea destinatarului legii, şi anume persoana care ar încălca prevederile art. 9 din OUG 1/1999, de a-şi stabili conduita de urmat, în lipsa unei descrieri riguroase a unei fapte contravenţionale.

Pe de altă parte, consideră că OUG nr. 34/2020 încalcă prevederile art. 115, alin. 6 din Constituţie.

„Prin dispoziţiile art. I pct. 1 şi pct. 5 (…) este nesocotit şi art. 115 alin. 6 din Constituţie, prin încălcarea cerinţei constituţionale care condiţionează delegarea legislativă de respectarea interdicţiei privind afectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, precum şi de interdicţia adoptării unor măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Textele criticate afectează art. 44, art. 41 şi art. 31 din Constituţie referitoare la dreptul de proprietate privată, la muncă şi protecţia socială a muncii şi la informaţie şi vizează măsuri de trecere a bunurilor confiscate în proprietate publică”, se arată în excepţia de neconstituţionalitate.