CCR a emis un comunicat de presă prin care anunță că suveranistul Călin Georgescu nu mai poate candida la alegerile prezidențiale:
”În ședința din data de 11 martie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul atribuției privind respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a luat în dezbatere 16 contestații.
În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a respins contestațiile formulate împotriva:
– Deciziei Biroului Electoral Central nr.17D din 9 martie 2025 privind înregistrarea candidaturii independente a domnului Nicușor-Daniel Dan și a semnului electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025;
– Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025 privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Călin Georgescu la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral.
Hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”.
UPDATE
Candidatura lui Nicușor Dan a fost validată de CCR.
UPDATE
Călin Georgescu nu mai poate candida la alegerile prezidențiale! Judecătorii CCR au confirmat decizia Biroului Electoral Central și au respins candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 4 și 18 mai 2025.
UPDATE
Judecătorii CCR și-au luat măsuri de precauție pentru a nu fi perturbată buna desfășurare a ședinței. Aceștia au 12 contestații pe masă, printre care și una formulată chiar de Călin Georgescu, la decizia BEC prin care a fost respinsă candidatura acestuia la alegerile prezidențiale.
Afară, sute de oameni protestează în așteptarea deciziei CCR privind candidatura lui Călin Georgescu. Susținătorii continuă să sosească în fața Palatului Parlamentului și să scandeze lozinci precum „Călin Georgescu validat” și „Ultima soluție încă o revoluție”.
UPDATE: O a treia contestaţie vizând respingerea de către BEC a candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale a fost înregistrată la Curtea Conbstituţională. „A fost înregistrată la Curtea Constituţională contestaţia formulată de domnul C.M.V.D. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.18D/9.03.2025 privind neînregistrarea candidaturii independente a domnului GEORGESCU Călin şi a semnului electoral la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025”, anunţă marţi dimineaţă CCR.
Contestaţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr.929F/2025.
Argumentele contestației
Petentul susține că decizia a fost luată în mod nelegal, fără respectarea prevederilor constituționale și a legislației electorale, invocând faptul că Georgescu îndeplinește toate condițiile de fond și de formă pentru a candida. Contestația susține că BEC nu a verificat criteriile prevăzute în Constituție și în Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, ci s-a bazat exclusiv pe anumite hotărâri anterioare ale Curții Constituționale, interpretate într-un mod abuziv și extensiv.
Argumentele principale se referă la faptul că nici Constituția, nici legislația electorală nu prevăd ca o candidatură să poată fi respinsă pe baza unor criterii subiective legate de interpretarea „formulei sacrosancte a jurământului prezidențial”. Petentul arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, condițiile de eligibilitate sunt de strictă interpretare și limitate la cele expres prevăzute de lege, precum cetățenia, domiciliul, vârsta minimă, drepturile electorale și numărul de mandate exercitate anterior. În acest context, BEC ar fi adăugat în mod nelegal condiții noi pentru candidatură, depășindu-și atribuțiile.
Se contestă și faptul că BEC și-a fundamentat decizia pe Hotărârile CCR nr. 2/2024 și 32/2024, care nu analizau direct eligibilitatea lui Călin Georgescu, ci alte aspecte ale procesului electoral. Hotărârea nr. 2/2024 a fost emisă în cazul altui candidat și a avut ca obiect analiza unor declarații controversate, iar Hotărârea nr. 32/2024 s-a referit la nereguli în finanțarea campaniei electorale. În niciuna dintre aceste hotărâri nu s-a stabilit că Georgescu nu ar putea candida. Petentul subliniază că niciun text legal nu a fost declarat neconstituțional și că, prin urmare, aplicarea legii nu poate fi modificată prin hotărâri interpretative ale CCR, întrucât acest lucru ar încălca principiul separației puterilor în stat.
Contestația mai evidențiază că BEC a decis respingerea candidaturii fără a-i oferi lui Călin Georgescu posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, încălcând astfel articolul 24 din Constituție privind dreptul la un proces echitabil. Se face referire și la principiile stabilite de Comisia de la Veneția, conform cărora orice restrângere a drepturilor electorale trebuie să fie proporțională, justificată și însoțită de garanții procedurale adecvate. În cazul de față, respingerea candidaturii ar constitui o sancțiune disproporționată și ar echivala cu o interdicție permanentă de a candida, ceea ce nu este prevăzut de nicio normă constituțională sau legală.
Cauza se soluţionează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse la dosar până la data de 11 martie 2025, ora 14, precizează instituţia.
Până acum decizia BEC a fost contestată de Călin Georgescu şi de o altă persoană.
CCR se reuneşte marţi, de la ora 17.00, pentru a discutra contestaţiile privind candidaturile la Preşedinţie.
O altă comntestaţie depusă se referă la candidatura lui Nicuşor Dan, care a fost admisă de Biroul Electoral Central.
Curtea Constituţională dezbate marţi, de la ora 17.00, contestaţii privind candidaturile la alegerile prezidenţiale, două pentru Călin Georgescu şi una pentru Nicuşor Dan. CCR a anunţat că a fost depusă o contestaţie la candidatura lui Nicuşor Dan, candidatură acceptată deja de Biroul Electoral Central. Alte două contestaţii vizează decizia BEC de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu, una fiind depusă chiar de către acesta. Deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive.
”Şedinţa de judecată a Curţii Constituţionale privind contestaţiile înregistrate în temeiul Legii nr.370/2004 va avea loc marţi, 11 martie 2025, ora 17:00 (pe baza sesizărilor şi a celorlalte documente depuse la dosar până la data de 11 martie 2025, ora 14:00)”, a anunţat Curtea Constituţională.
Este de aştptat ca simpatizanţii lui Călin Georgescu să se adune din nou la Palatul Parlamentului, unde se află sediul Curţii Constituţionale, aşa cum au făcut şi luni, deşi la acel moment Curtea nu avea programate activităţi legate de alegeri. Luni seară, un bărbat de 43 de ani, despre care există indicii că a participat la actele de violenţă de duminică seară, de la BEC, a fost scos din mulţime şi dus la Parchet. Totodată, jandarmii au întocmit două acte de sesizare a organelor de urmărire penală pentru portul de obiecte periculoase şi trafic/consum de droguri şi au dat şapte amenzi.
O contestaţie vizează înregistrarea candidaturii lui Nicuşor Dan, contestatarul solicitând inclusiv verificări privind un document care a circulat anul trecut referitor la o colaborare a acestuia cu fosta Securitate.CNSAS a anunţat că nu există documente care să ateste o astdel de colaborfare, iar autneticitatea documentului a fost contestată de mai mulţi experţi.
Primarului Capitalei i se mai reproşează ”refuzul sistematic de a pune în executare hotărârile judecătoreşti, care este de natură a submina puterea judecătorească în structura tripartită a statului de drept şi implicit funcţionarea optimă a acestuia”.
”Orice candidat care aspiră să devină preşedinte al României are obligaţia de a promova integritatea sistemului democratic şi a instituţiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului şi valorile şi principiile pe care acesta se întemeiază, iar nu un exemplu negativ care sporeşte neîncrederea publicului în efectivitatea justiţiei”, se arată în sesizarea depusă la CCR.
Călin Georgescu precizează în contestaţia depusă la Curtea Constituţională, după respingerea candidaturii sale la Biroului Electoral Central, că BEC nu doar că nu şi-a îndeplinit singura atribuţie în materie, dar şi-a substituit competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale de a examina şi a verifica îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi de fond pentru candidatura la funcţia de preşedinte. În plus, spune Georgescu, BEC nu a produs nicio dovadă că situaţia de fapt imputată lui, în cadrul procesului electoral din 2025, ar fi similară celei a Dianei Şoşoacă, în cadrul procesului verbal din 2024.
O a doua contestaţie la decizia BEC de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu a fost depusă de o persoană fizică, RE.
”Respingerea candidaturii unui cetăţean pentru motivele invocate de către BEC în decizia atacată echivalează cu crearea unei proceduri arbitrare pentru alegerea preşedintelui României, nestabilită de către Parlamentului României, procedură care contraevine articolului 1 lin, 3 din Constituţia României car statuează că România este un stat de drept şi democratic în care drepturile fundamentale sunt garantate şi creează premisele pentru instaurarea în România a unui regim dictatorial, suveranitatea naţională a poporului român, statuată de articolul 2 din Constituţia României fiind anulată prin crarea unor pârghii prin care candidaţii pe care poporul doreşte să-i aleag= ca reprzentanţi ai săi să fie înlăturaţi în baza unor criterii arbitrare neprevăzute de legea adoptată de Parlament, care reglementează procedura de alegere a preşedintelui României şi care sunt contrare prevederilor Constituţiei României”, se arată în contestaţie.
Contestaţia poate fi consultată AICI
dosar-928f-anonimizatCE PREVĂD CONSTITUŢIA ŞI LEGEA PRIVIND ALGEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI
Conform Constituţiei, Curtea Constituţională ”veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului”.
Legea privind alegerea preşedintelui României 370/2004 prevede că CCR soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare.
”Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, prevede legea.
Populistul român de extremă dreapta Călin Georgescu a făcut apel împotriva deciziei Biroului Electoral Central (BEC) al ţării de a-i interzice să participe la alegerile prezidenţiale din mai, relatează BBC despre situaţia din România.
Judecătorii Curţii Constituţionale se vor întâlni marţi după-amiază pentru a discuta recursul lui Georgescu, iar o decizie finală ar trebui să fie emisă în aceeaşi zi. ”BEC a respins candidatura sa duminică, după un vot de 10-4, spunând că aceasta nu „îndeplineşte condiţiile de legalitate”, Georgescu „încălcând însăşi obligaţia de a apăra democraţia”.
Anul trecut, instanţa a anulat primul tur de scrutin din noiembrie – în care Georgescu s-a clasat pe primul loc – după ce serviciile de informaţii au dezvăluit că Rusia a fost implicată în 800 de conturi TikTok care îl susţineau. În apelul său, Georgescu a declarat că „BEC şi-a depăşit competenţele legale”.
El a susţinut, de asemenea, că decizia Curţii Constituţionale privind alegerile din noiembrie nu ar trebui să aibă nicio influenţă asupra candidaturii sale pentru viitorul vot din mai. Într-o postare pe social media, Georgescu a numit, de asemenea, interdicţia o „lovitură directă la inima democraţiei din întreaga lume”. Decizia biroului electoral a provocat tulburări în Bucureşti duminică seara.
Ciocniri au izbucnit între poliţie şi susţinătorii lui Georgescu care se adunaseră cu miile în faţa birourilor BEC. BBC a văzut cel puţin o maşină răsturnată, iar geamurile barurilor vecine sparte. Cel puţin patru persoane au fost reţinute. Georgescu a postat un videoclip pe reţelele de socializare în care mulţumeşte poporului român, dar adaugă că „nu trebuie să dăm naştere la violenţă sau alte forme de acest gen, comparativ cu cum a fost noaptea trecută. Mergem înainte cu mare încredere pentru viitorul acestei ţări”.
Câteva sute de manifestanţi s-au adunat în centrul oraşului luni seara, mulţi dintre ei fluturând drapelul naţional al României. Ciocnirile de duminică seara nu s-au repetat.