Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, a invocat, la un termen din luna martie, o excepţie de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, scrie mediafax.ro.
Excepţia de neconstituţionalitate vizează dispoziţiile art. 248 din Codul penal din 1969, art. 297 alin.(1) din Codul penal şi art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Avocatul acesteia a precizat, în sala de judecată, că se impune trimiterea excepţiei spre CCR pentru că, în cazul Bombonica Prodana, prejudiciul este sub 50.000 euro şi nu ar intra sub incidenţa penală.
Sesizarea CCR, susţinută şi de avocatul lui Dragnea
Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost susţinută de către toţi avocaţii din cauză, inclusiv cel care îl reprezintă pe Liviu Dragnea.
„Am văzut că toţi avocaţii susţin. L-am întrebat (pe avocat, n.r.) şi a spus că este o cutumă: când un avocat susţine sesizarea CCR, toţi susţin. Ceea ce constat eu este că marea problemă în România rămâne în continuare abuzul în serviciu”, a motivat Liviu Dragnea, la acel moment, după şedinţa de judecată, acţiunea avocatului său.
Astfel, excepţia de neconstituţionalitate a fost formulată, pe lângă Bombonica Prodana, de Alesu Floarea, Balaban Constantin Claudiu, Botorogeanu Adriana, Dragnea Nicolae Liviu, Gheorghe Nicuşor, Marica Valentina Mirela, Marineci Ionel, Miloş (fostă Ogrinja, fostă Drăghici) Rodica, Stoica Anisa Niculina, Şefu Olguţa, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Teleorman, potrivit ordinii de zi a CCR.
Procurorul de şedinţă al DNA s-a opus, la acel moment, sesizării CCR precizând că deja există o decizie a curţii privind sintagma „în mod defectuos”, explicată prin „încălcarea legii”.
Instanţa a dispus ca procurorii să depună la dosar precizări referitoare la decizia CCR, pentru fiecare inculpat în parte. Concret, judecătorii au cerut DNA să explice ce legi au încălcat inculpaţii din dosar. Ulterior, Instaţa supremă a sesizat, însă, CCR.
Guvernul şi Ministerul Justiţiei s-au opus admiterii excepţiei
Guvernul a trimis la CCR, la jumătatea lunii mai, un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei formulate de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, privind lipsa pragului valoric pentru abuzul în serviciu.
Guvernul este una dintre instituţiile abilitate să trimită puncte de vedere în astfel de situaţii. Procedura prevede ca ministerul Justiţiei să formuleze o opinie care ulterior este însuşită de Guvern, ceea ce s-a întâmplat şi în acest caz.
Grindeanu, despre opinia trimisă la CCR: S-a respectat procedura
Premierul Sorin Grindeanu a precizat, la acel moment, că punctul de vedere transmis la CCR în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana în cazul abuzului în serviciu a fost realizat de specialiştii ministerului Justiţiei şi trimis Curţii sub semnătura sa.
„Procedural, toate punctele de vedere pe care Guvernul le trimite către CCR – pot să spun că semnez zeci, dacă nu sute, săptămânal, de asemenea puncte de vedere. Procedural, lucrurile stau în felul acesta: ministerul Justiţiei are un departament special care se ocupă cu aceste sesizări nepersonificate şi care dau, atunci când se solicită din partea CCR, un punct de vedere al ministerului Justiţiei pe care îl înaintează, prin adresă, către Guvern, iar procedural, pleacă sub semnătura primului-ministru. Specialiştii din departamentul respectiv, care nu are legătură cu persoana x, y, au făcut acest punct de vedere pe care Guvernul l-a înaintat către Curtea Constituţională. V-am asigurat de la început că nu vreau să interferez în ceea ce înseamnă munca pe care specialiştii o fac. Tot timpul s-a respectat această procedură de care vă aminteam”, a declarat Sorin Grindeanu.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader: Nu cred că punctul de vedere al MJ l-a supărat pe Dragnea
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a precizat, şi el, că punctul de vedere asumat de Guvern referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana a fost întocmit de ministerul Justiţiei, el apreciind că nu crede că acest act l-ar fi supărat pe liderul PSD Liviu Dragnea.
„(…) Prin decizia 405, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la sintagma . Ori de câte ori cineva se raportează la 405, critica este inadmisibilă. Prin urmare, dacă ne raportăm la 405, este inadmisibilă. Dacă ne raportăm la lipsa pragului, nu este problema Guvernului, a ministerului, e problema exclusivă a CCR, care va stabili că trebuie sau că nu trebuie”, a mai spus Tudorel Toader.
În acest dosar, alături de Liviu Dragnea, a fost trimisă în judecată fosta soţie a acestuia, Bombonica Prodana, sub acuzaţia de abuz în serviciu, dar şi Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, fiind acuzată de abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.
De asemenea, în cauză sunt judecaţi Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, Rodica Miloş şi Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al D.G.A.S.P.C. Teleorman, Valentina Marica, fost şef al Complexului de recuperare, Nicuşor Gheorghe, fost şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare, Constantin Balaban, la data faptei şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, Adriana Botorogeanu şi Anisa Stoica la data faptelor funcţionari publici în cadrul D.G.A.S.P.C. Teleorman.
Potrivit procurorilor, „în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”.
Astfel, precizează DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal.
În ceea ce o priveşte pe Bombonica Prodana, procurorii spun că „în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins niciun demers de sancţionare a persoanelor respective”.
Mai mulţi inculpaţi au anunţat că îşi recunosc faptele, apelând astfel la procedura simplificată de judecată.