Update. Curtea Constituţională a amânat pronunţarea pentru 18 noiembrie privind sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Pe 8 septembrie, Senatul a adoptat decizional proiectul de lege prin care funcţia de preşedinte al ANCOM este asimilată uneia de ministru, iar cea de vicepreşedinte al instituţie e asimilată funcţie de secretar de stat. Salariul preşedintelui instituţiei ete stabileşte la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, iar cel al vicepreşedinţilor ANCOM la nivelul a 4,5 salarii medii, mai prevede propunerea legislativă.
Pe 8 septembrie, Senatul a adoptat decizional proiectul de lege prin care funcţia de preşedinte al ANCOM este asimilată uneia de ministru, iar cea de vicepreşedinte al instituţie e asimilată funcţie de secretar de stat. Salariul preşedintelui instituţiei ete stabileşte la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, iar cel al vicepreşedinţilor ANCOM la nivelul a 4,5 salarii medii, mai prevede propunerea legislativă.
Şeful statului a depus o obiecţie de neconstituţionalitate privind modificarea OUG care reglementează înfiinţarea ANCOM.
„Ca efect al normei deduse controlului de constituţionalitate, prin asimilarea funcţiilor respective, ANCOM ar deveni singura autoritate dintre cele prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 153/2017 cu privire la care s-ar crea un regim juridic hibrid în privinţa statutului şi salarizării aferente funcţiilor de demnitate publică. Astfel, pe de o parte, funcţiile respective vor deveni funcţii de demnitate publică, asimilate în rang cu cele de ministru sau secretar de stat, însă, pe de altă parte, salarizarea acestor funcţii nu va urma regimul juridic pentru funcţiile cu care sunt asimilate, respectiv cel prevăzut în Anexa nr. IX din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Pe cale de consecinţă, asimilarea nou instituită nu ar mai justifica includerea ANCOM în rândul autorităţilor enumerate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 153/2017, întrucât asimilarea ar atrage chiar incidenţa dispoziţiilor cuprinse în Anexa nr. IX din Legea-cadru nr. 153/2017. Aşadar, din coroborarea prevederilor de mai sus rezultă că regimul juridic al salarizării aplicabil funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM devine unul neclar, aspect ce ar conduce la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii”, arată Klaus Iohannis în sesizarea formulată la CCR.
De asemenea, şeful statului susţine că „asimilarea unei funcţii de conducere din cadrul unei autorităţi publice autonome cu personalitate juridică, aflate sub control parlamentar, cum este ANCOM, cu o funcţie de ministru sau secretar de stat nu se poate reduce numai la echivalarea declarativă a rangului stabilit de lege, ci atrage în mod necesar şi aplicarea aceluiaşi regim juridic al conflictelor de interese şi incompatibilităţilor, precum şi aplicarea aceluiaşi regim juridic al salarizării. În aceste condiţii, tratamentul juridic identic, unitar se fundamentează pe situaţiile juridice similare în care se află aceste categorii de funcţii, şi asigură respectarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie”.
Preşedintele Iohannis mai argumentează că „prin trimiterea la prevederile art. 18 alin. (4) din OUG nr. 22/2009 se instituie un regim particular pentru personalul din cabinetele demnitarilor menţionaţi. Astfel, potrivit acestei dispoziţii, care nu a fost modificată prin legea criticată: „Salarizarea personalului ANCOM şi celelalte drepturi de personal se stabilesc exclusiv în condiţiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin negociere în cadrul contractului colectiv de muncă la nivelul ANCOM şi al contractului individual de muncă, în limitele bugetului de venituri şi cheltuieli, prevederile actelor normative cu caracter general care vizează stabilirea drepturilor salariale colective sau individuale din sectorul bugetar nefiind aplicabile. Contractul colectiv de muncă se încheie cel mai târziu la data expirării contractului colectiv de muncă în vigoare”.
„Considerăm însă că aceste dispoziţii – concepute pentru personalul ANCOM angajat pe bază de concurs, cu contract individual de muncă – sunt incompatibile cu statutul personalului angajat la cabinetul demnitarului. Astfel, „dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare” din conţinutul noului art. 11 alin. (2) din OUG nr. 22/2009 este conferit chiar în considerarea asimilării funcţiei de preşedinte ANCOM cu cea de ministru şi, respectiv, a funcţiei de vicepreşedinte ANCOM cu cea de secretar de stat. Pornind de la această raţiune, prin raportare la prevederile Codului administrativ, se poate constata că art. 382 lit. b) din acest act normativ prevede că personalului încadrat la cabinetul demnitarului nu i se aplică prevederile privind funcţionarii publici, iar, potrivit art. 539 din acelaşi act normativ, funcţiile ocupate în cadrul cabinetelor demnitarilor şi aleşilor locali şi în cadrul cancelariei prefectului sunt funcţii contractuale. Totodată, potrivit art. 547 alin. (1) din Codul administrativ, „salarizarea personalului din cadrul cabinetului, respectiv cancelariei se face potrivit legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, mai arată sursa citată.
Potrivit proiectului adoptat decizional de Senat pe 8 septembrie „funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM sunt funcţii de demnitate publică asimiliate funcţiei de ministru, respectiv secretar de stat, care conferă dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare”.
Un alt amendament al senatorului PSD Scarlat Iriza stabileşte că: „Salariul preşedintelui ANCOM se stabileşte la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, salariul vicepreşedinţilor ANCOM se stabileşte la nivelul a 4,5 salarii medii la nivelul instituţiei, iar remunerarea membrilor Comitetului de reglementare se stabileşte la nivelul a 4 salarii medii la nivelul lunii ianuarie a fiecărui an”.
De asemenea, hotărârile ANCOM sunt adoptate cu majoritate simplă. În caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui este decisiv – amendament liderul senatorilor PSD Radu Preda.
Membrii Comitetului de reglementare al ANCOM, inclusiv preşedintele şi vicepreşedinţii, trebuie să îndeplinescă următoarele condiţii pentru numire: să fie cetăţeni români, cu o experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul comunicaţiilor, în domeniul ştiinţelor inginereşti, în domeniul economic, juridic sau în alte domenii ale ştiinţelor sociale, conform unui al amendament al liderului senatorilor PSD Radu Preda.
Totodată, „durata mandatului preşedintelui şi al vicepreşedinţilor ANCOM este de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii pe aceeaşi perioadă o singură dată. Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedinţilor ANCOM încetează în următoarele situaţii: a) în situaţia imposibilităţii de a-şi îndeplini mandatul mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive; b) în caz de condamnare penală prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru care nu a intervenit reabilitarea; c) în caz de nerespectare a termenului de 3 luni pentru ieşirea din starea de incompatibilitate reglementat la alin. (8); d) prin demisie; e) prin deces; f) la expirarea sa; g) prin demitere, în cazul în care nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), în condiţiile alin. (8) sau în situaţii excepţionale, atunci când, prin acţiunile lor, au afectat în mod grav independenţa funcţională a autorităţii faţă de entităţile prevăzute la art. 18 alin. (5)”.
Preşedintele sau vicepreşedinţii care, în momentul numirii sau pe parcursul mandatului, se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate au la dispoziţie un termen de cel mult 3 luni pentru ieşirea din incompatibilitate, potrivit raportului de admitere al proiectului de lege.