CCR a amânat dezbaterile în cazul sesizării privind parlamentarii care şi-au angajat rude la cabinet UPDATE

„Am decis reluarea dezbaterilor pe 4 octombrie, pentru continuarea verificărilor, mai ales că, între timp, s-a făcut un referat suplimentar și s-au primit niște documente de la Agenția Națională de Integritate, acum două zile„, a declarat, joi, președintele CCR, Valer Dorneanu, potrivit Agerpres.

El a explicat că judecătorii CCR au solicitat date suplimentare de la ANI și pentru examinarea acestor documente, precum și a problemelor foarte complexe pe care le presupune această lege, s-a dispus reluarea dezbaterilor pe 4 octombrie.

„Alte decizii de admitere în cauzele aflate astăzi pe rol nu am luat, au fost toate respinse”, a mai spus Dorneanu.

Sesizarea a mai fost discutată de CCR pe 14 septembrie, însă judecătorii au decis să amâne o decizie.

Alte articole

Zi decisivă după primul tur al alegerilor prezidențiale. CCR discută două cereri de anulare a alegerilor. CSAT se reunește pentru a discuta despre posibile riscuri la adresa securității naționale și atacuri asupra unor infrastructuri IT&C suport pentru procesul electoral

Elena Lasconi, întrebată dacă turul l al alegerilor prezidenţiale ar trebui anulat de CCR: Ar fi o încălcare gravă a democraţiei

Potrivit expunerii de motive a inițiatorilor, această lege are rolul de a lămuri „confuziile” privind data intrării în vigoare a dispozițiilor art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, respectiv data de la care produc efecte juridice.

Parlamentarii care au semnat sesizarea către CCR consideră neconstituționale prevederile actului normativ, deoarece adoptarea acestei legi de interpretare ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, care „asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale”, conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară.

Deputații arată că acest proiect de lege are efecte retroactive. Se încalcă astfel, susțin ei, principiul neretroactivității legii, consacrat de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituția României.

În opinia acestora, legea „asigură o clauză de impunitate retroactivă fiind o ‘subtilă dezincriminare retroactivă, o veritabilă amnistie’ pentru parlamentarii care au angajat rude înainte de data la care a intrat în vigoare această interdicție (…), aceștia nemaiputând fi trași la răspundere juridică penală și civilă”.

„Trebuie menționat că infracțiunea de ‘conflict de interese’ prevăzută de art. 301 Cod penal nu este aplicabilă unor fapte în care există o vinovăție, o încălcare a legii, ci se adresează acelor ‘zone gri’ în care se incriminează posibilitatea ca funcționarul public să acționeze fiindu-i afectată imparțialitatea de un interes personal”, se mai arată în explicațiile deputaților.

Parlamentul a adoptat recent o propunere legislativă prin care senatorii și deputații care și-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013 să nu poată fi urmăriți de Agenția Națională de Integritate. Propunerea legislativă precizează că dispozițiile din Statutul deputaților și senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-și pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv și nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârșite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziții, adică înainte de 21 august 2013.