Curtea Constituţională a respins contestaţia fostului premier Sorin Grindeanu privind votul la moţiunea de cenzură UPDATE

UPDATE: Fostul premier Sorin Grindeanu a afirmat, miercuri, după ce Curtea Consituţională a respins ca inadmisibilă sesizarea sa în care acuza faptul că nu a fost respectat secretul votului la moţiunea de cenzură din 21 iunie, că el nu a contestat „nicio secundă” rezultatul votului de la moţiune, ci a vrut să tragă un semnal de alarmă legat de modul în care se votează, respectiv că unii parlamentari au făcut acest lucru cu bilele la vedere.

„Am luat act de decizia Curţii Constituţionale de astăzi, care a respins ca inadmisibilă solicitarea pe care am formulat-o vizavi de respectarea votului secret în Parlament. Nu am contestat nicio secundă rezultatul votului de la moţiune, nu aceasta a fost intenţia mea, ci am încercat să trag un semnal serios de alarmă legat de modul în care se votează”, a scris fostul premier pe Facebook.

Sorin Grindeanu a precizat că Parlamentul trebuie recredibilizat, iar parlamentarii trebuie să depună eforturi pentru îndreptarea imaginii instituţiei.

Alte articole

Guvernul francez al premierului Michel Barnier poate deveni miercuri primul executiv înlăturat prin moțiune de cenzură din 1962

CTP reacționează la decizia CCR de renumărare a voturilor: „Ținta acestei hotărâri demențiale este blocarea Elenei Lasconi”

UPDATE: Modalitatea concretă de exercitare a votului secret cu bile excedează competenței Curții Constituționale, iar fostul premier Sorin Grindeanu nu avea dreptul de a sesiza în acest caz, precizează CCR într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

CCR a respins miercuri, cu unanimitate de voturi, ca inadmisibilă, sesizarea lui Sorin Grindeanu, în calitate de prim-ministru la data formulării acesteia, cu privire la condițiile votării de către deputați și senatori a moțiunii de cenzură din 21 iunie — „România nu poate fi confiscată! Apărăm democrația și votul românilor!”.

„Curtea a reținut, în esență, că autorul cererii nu avea dreptul de a sesiza CCR în această problemă, iar, pe de altă parte, că modalitatea concretă de exercitare a votului secret cu bile excedează competenței Curții Constituționale. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului”, se arată în comunicatul citat.

Pe 29 iunie, Sorin Grindeanu a transmis o scrisoare președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, solicitându-i acestuia examinarea condițiilor votării la moțiunea de cenzură.

UPDATE Curtea Constituțională a respins miercuri solicitarea fostului premier Sorin Grindeanu de examinare a condițiilor în care au votat senatorii și deputații la moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului său.

Sorin Grindeanu a transmis în 29 iunie o scrisoare președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, solicitându-i acestuia examinarea condițiilor votării de către senatori și deputați a moțiunii de cenzură.

„Având în vedere rolul Curții Constituționale de garant al supremației Constituției, precum și de unică autoritate de jurisdicție constituțională în România, fără a solicita anularea adoptării moțiunii de cenzură din data de 21 iunie 2017, vă adresez rugămintea de a examina condițiile votării de către senatori și deputați a acestei moțiuni și de a impune Parlamentului respectarea, pe viitor, a dispozițiilor constituționale și legale privitoare la asigurarea caracterului secret al votului exprimat de parlamentari”, spunea Grindeanu în scrisoare.

În ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 21 iunie a fost dezbătută și votată moțiunea de cenzură cu titlul „România nu poate fi confiscată! Apărăm democrația și votul românilor!”, inițiată de PSD și ALDE. Această moțiune a fost adoptată cu 241 de voturi ”pentru” și 10 ”împotrivă”.

„Procesul-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură inițiate de 222 de deputați și senatori, încheiat la sfârșitul ședinței de Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, menționează că s-a procedat la ‘verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile'”, arăta Grindeanu.

Potrivit lui Grindeanu, s-a putut observa însă că unii parlamentari au votat „la vedere”.

„La ședința comună din data de 21 iunie 2017, așa cum s-a putut observa pe toate canalele de televiziune care au transmis în direct desfășurarea lucrărilor, modalitatea concretă de desfășurare a votului a arătat faptul că unii deputați și senatori au votat la vedere, ceea ce pune sub semnul întrebării respectarea procedurii referitoare la asigurarea secretului votului cu bile, prevăzută în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului”, spunea Grindeanu.

Potrivit acestuia, exercitarea mandatului de către deputați și senatori trebuie să fie caracterizată de respectarea principiului legalității și al bunei-credințe.

Sorin Grindeanu preciza că nu este lipsită de interes o eventuală completare a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului cu norme care să prevadă reluarea votului în situația în care derularea concretă a procedurilor parlamentare nu respectă prevederile regulamentare aplicabile.

Pe 5 iulie, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au cerut, într-un punct de vedere transmis Curții Constituționale, respingerea sesizării fostului premier Sorin Grindeanu.

În punctul de vedere se arată că, la momentul formulării acestei sesizări, Grindeanu nu mai exercita atribuțiile funcției de prim-ministru „în plenitudinea lor”, întrucât rezultatul moțiunii de cenzură era deja publicat în Monitorul Oficial.

În ceea ce privește respectarea procedurii de vot secret la moțiunea de cenzură, Birourile permanente atrag atenția că procedurile parlamentare s-au desfășurat conform Regulamentelor în vigoare.

De asemenea, în punctul de vedere înaintat CCR, conducerea Parlamentului reamintește că prin Constituție este instituit principiul separației puterilor în stat. „În ceea ce privește susținerea autorului sesizării că ‘nu este lipsită de interes o eventuală completare a Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului cu norme care să prevadă reluarea votului în situația în care derularea concretă a procedurilor parlamentare nu respectă prevederile regulamentare’, subliniem că art. 1 alineatul 4 din Constituția României instituie principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ceea ce presupune că niciuna dintre cele trei puteri nu poate interveni în activitatea celorlalte”, se mai arată în punctul de vedere.