UPDATE Curtea Constituţională a admis o parte din sesizările partidelor şi a respins altele, potrivit unui comunicat de presă.
I. În ziua de 24 octombrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.c) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.A.c) şi al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcționarea Curții Constituţionale, a luat în dezbatere sesizările referitoare la neconstituționalitatea Hotărârii Camerei Deputaților nr.47/2018 privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, sesizări formulate de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România și, respectiv, de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.
În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională:
1. A respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România și a constatat că dispozițiile art.153 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților sunt constituționale în raport de criticile formulate.
2. A admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupurile parlamentare al Uniunii Salvați România și al Partidului Național Liberal și a constatat că dispozițiile art.243 alin.(1) lit.g) din Regulamentul Camerei Deputaților sunt neconstituționale.
Cu privire la dispozițiile art.153 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților, introduse prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.47/2018, Curtea a reținut că interzicerea perturbării activităţii parlamentare, prin proferarea de insulte sau calomnii sau prin adoptarea unor comportamente şi limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe dă expresie nevoii de a disciplina dialogul parlamentar și de a crea premisele respectării principiului majoritatea decide, opoziția se exprimă. De aceea, este necesar ca libertatea de exprimare, ale cărei limite sunt stabilite doar de Constituție, să își găsească forme de manifestare adecvate, care să răspundă imperativului dreptului parlamentar al opoziției și al fiecărui senator sau deputat, individual, de a se exprima și de a-și face cunoscute opiniile și pozițiile politice. Așa fiind, dispozițiile art.153 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaților interzic comportamentul şi limbajul denigratoare, rasiste sau xenofobe, indiferent de modalitatea în care acestea se manifestă, inclusiv pe cale scrisă, prin mesaje afișate pe pancarte sau bannere. Interdicția nu vizează modalitatea de exprimare a mesajului politic în sine, prin intermediul pancartei sau bannerului, ci exclusiv conținutul mesajului care nu trebuie să se circumscrie ”limbajului denigrator, rasist sau xenofob”. Curtea a reținut că utilizarea diferitelor forme de exprimare a opiniilor politice trebuie să se circumscrie cadrului, scopului și reputației forului legislativ, trebuie să respecte solemnitatea ședințelor plenului fiecărei Camere și nu trebuie să prejudicieze imaginea Parlamentului și, cu atât mai puțin, activitatea sa.
Cu privire la dispozițiile art.243 alin.(1) lit.g) din Regulamentul Camerei Deputaților, introduse prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.47/2018, Curtea a reținut că împiedicarea deputatului de a participa la şedinţele Camerei din care face parte, pe o perioadă cuprinsă între două și treizeci de zile lucrătoare, constituie o măsură de natură să îl împiedice să îşi realizeze mandatul dat de alegători. În considerarea faptului că fiecare parlamentar reprezintă naţiunea în întregul ei, trebuie asigurate condiţii de exercitare efectivă a mandatului, condiţii ce trebuie avute în vedere şi la reglementarea sancţiunilor disciplinare. Participarea la şedinţele Camerei din care face parte deputatul constituie o îndatorire de esenţa mandatului parlamentar, astfel cum rezultă din întregul ansamblu al dispoziţiilor constituţionale care reglementează Parlamentul, astfel că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi (5), art.2 alin.(1), art.61 alin.(1) teza întâi, art.69 alin.(1) şi în art.70, texte care configurează regimul mandatului parlamentar în concordanţă cu exigenţele statului de drept, precum și art.147 alin.(4) din Legea fundamentală referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Camerei Deputaţilor.
_________
Sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 47/2018 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, formulată de grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România, precum şi cea formulată de grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal s-au aflat iniţial pe ordinea de zi a şedinţei CCR din 9 octombrie.
CCR a anunţat, însă, că, având nevoie de timp, a decis amânarea dezbaterilor pentru data de 24 octombrie.
Uniunea Salvaţi România anunţa în 13 septembrie că a depus o contestaţie la Curtea Constituţională cu privire la noul regulament al Camerei, afirmând că schimbarea regulamentului, propusă de deputatul PSD Eugen Nicolicea, „încalcă Constituţia României şi reprezintă un regres” pentru un stat democratic. Dreptul deputaţilor USR din Parlament „este dat de cetăţeni, şi nu de parlamentarii PSD”, arăta USR.
În expunerea de motive formulată de USR se arată că textul pe baza căruia a fost instituită sancţiunea contravine prevederilor cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 2 alin. (1), art. 61 alin. (1) teza I, art. 69 alin. (1) şi în art. 70 din Legea fundamentală, „care configurează regimul mandatului parlamentar în concordanţă cu exigenţele statului de drept”.
„PSD vrea să ne pună pumnul în gură, comite nişte abuzuri incredibile şi apoi ne spune că am încălcat reguli de curtoazie şi că ne interzice dreptul de a participa la lucrările din Parlament. Coaliţia majoritară nu vede jignirile xenofobe ori misogine pe care le aduce Opoziţiei. Pare că nu au învăţat faptul că aceste abuzuri, introducerea unui stil opresiv nasc reacţii adverse. Nu vor reuşi să oprească Opoziţia să se exprime prin aceste schimbări de regulament, nu vor reuşi să ne pună pumnul în gură. Dimpotrivă”, spunea deputatul USR Stelian Ion.
USR menţiona că, potrivit Constituţiei, deputaţii au dreptul de a depune moţiuni, de a semna moţiuni, de a semna iniţiative legislative, de a avea activitate în comisii, apreciind că este „absurd să se îngrădească drepturile şi activitatea parlamentarilor USR”, deoarece în acest fel se creează un „precedent periculos”.
„Coaliţia majoritară face primii paşi dincolo de linia roşie, democraţia din România se sfârşeşte cu mâinile lor. Regulamentul este un maximum de ipocrizie. Se invocă aplicarea regulamentului din Parlamentul European, însă nu au spus câţi preşedinţi ai Parlamentului European sunt dublu condamnaţi penal sau câţi membri ai Parlamentului European au condamnări penale. Ori de câte ori în Parlamentul European s-a tăiat microfonul în timpul regulamentar, aşa cum au procedat în cazul deputaţilor USR, ori că ne-au scos butonul de la vorbitor. PSD nu vorbeşte despre toate aceste lucruri pentru că nu le sunt convenabile. Aşa li se vede ipocrizia”, afirma deputatul USR Cristian Seidler.
Astfel, faţă de forma iniţială, Nicolicea a anunţat că a fost introdusă şi o prevedere care le interzice deputaţilor să afişeze bannere sau pancarte în plenul Parlamentului şi este interzisă adoptarea de comportamente şi limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe.
“Este interzisă perturbarea activităţii parlamentare, proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât şi din sala de şedinţe a plenului, a comisiilor sau a celorlalte organisme de lucru ale Parlamentului”, se arată în decizia de modificare a regulamentului.
De asemenea, preşedintele de şedinţă poate chema la ordine deputaţii care tulbură dezbaterile sau creează dezordine. În cazul în care, după chemarea la ordine, deputaţii continuă să se abată de la regulament sau împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor, preşedintele de şedinţă retrage cuvântul, iar dacă aceştia persistă, dispune eliminarea din sală. Acelaşi articol prevede că evacuarea din sală a deputaţilor în situaţiile prevăzute mai sus se face prin secretariatul general, care cheamă serviciul de securitate. O altă prevedere stabileşte că preşedintele poate suspenda şedinţa, dacă deputaţii perturbă buna funcţionare a acesteia.
În plus, sunt introduse noi fapte care constituie abateri disciplinare parlamentare, respectiv: ”perturbarea activităţii parlamentare prin nerespectarea normelor de conduită, de curtoazie şi de disciplină parlamentară” şi ”blocarea activităţii parlamentare”.
Între sancţiunile pentru abaterile de la Regulament se stabileşte: ”fără a aduce atingere dreptului de vot în şedinţa de plen şi sub rezerva respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării deputatului la o parte sau la toate activităţile Parlamentului pentru o perioadă cuprinsă între două şi treizeci de zile lucrătoare”.
Măsurile au fost luate după ce în luna iunie câţiva protestatari Rezist s-au aflat pe holul de la plenul reunit al Parlamentului, la invitaţia grupului senatorial USR, în timpul discursului premierului Viorica Dăncilă şi au strigat ”Justiţie, nu corupţie!”, ”Cuib de hoţi şi de mafioţi”, ”Dragnea, nu uita, asta nu e ţara ta”, ei aşezându-se pe jos, pentru a nu fi evacuaţi de către agenţii de pază.