Legea care majorează salariile în educaţie şi sănătate, constituţională. Decizia privind eliminarea celor 102 taxe, amânată

UPDATE. Majorarea salariilor din Educaţie şi Sănătate este constituţională. Anunţul a fost făcut de către preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu. Legea privind aprobarea OUG nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede majorări salariale în educație și sănătate în medie cu 15%.

30.000 de euro pentru tinerii de cel mult 24 de ani care îşi deschid afaceri noi în România. În ce condiţii se dau banii

Camera Deputaților a introdus, la votul din 7 noiembrie 2016, o serie de amendamente care au condus la majorarea salariilor celor două categorii de bugetari cu circa 15%. Astfel, unul dintre amendamente se referă la sistemul sanitar și prevede că, „începând cu 1 decembrie 2016, sporurile și alte drepturi salariale specifice activității se vor calcula prin raportare la salariul de bază”, și nu la cel din 2009.

Un alt amendament adoptat de Camera Deputaților prevede că, „începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ existente în plată la data de 31 decembrie 2016 se majorează în medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației și aprobate prin Hotărâre de Guvern, în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a ordonanței”. Majorarea salarială de 15% se va aplica și personalului din inspectoratele școlare, în această categorie fiind inclus personalul administrativ.

La 10 noiembrie 2016, Guvernul a atacat Legea de adoptare a OUG la Curtea Constituțională, în sesizare arătându-se că se încalcă art. 1, alin. (4), art. 111, alin. (1), art. 138, alin. (5) din Constituția României, care prevăd separația puterilor în stat și faptul că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.

Alte articole

Cum se impoziteză pensiile românilor începând din 2025. Milioane de pensionari sunt vizați de decizia Curții Constituționale

Anunțul momentului! Curtea Constituțională a decis impozitarea pensiilor cu 10%

Și PNL a sesizat Curtea Constituțională la 10 noiembrie 2016, invocând faptul că, așa cum a fost amendată legea la Cameră, la 7 noiembrie, actul normativ se modifică substanțial față de forma adoptată la Senat și față de conținutul inițiatorului, încălcând astfel principiul bicameralismului. Partidul mai invocă și încălcarea art. 69, alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, care prevede că un raport adoptat de o comisie permanentă a Camerei trebuie distribuit la caseta electronică a parlamentarilor cu cel puțin cinci zile înainte de dezbaterea în plen.

UPDATE: Președintele CCR, Valer Dorneanu, a precizat la finalul ședinței că dezbaterile în acest caz au fost amânate pentru vineri, ora 11,00, pentru aprofundarea analizării dosarului.

„Am cerut celor două instituții importante — Televiziunea și Radiodifuziunea, răspunsurile le-am primit destul de târziu. Raportul a fost făcut în termen, dar nu au avut mulți dintre colegii noștri timp să analizeze”, a explicat șeful CCR.

Întrebat dacă se poate vorbi și de o presiune politică în acest caz, Dorneanu a spus: „În niciun caz, în niciunul din cazurile acestea nu putem vorbi de presiune politică. Singura presiune pe care ne-o facem noi nouă este ca în cazul taxelor și impozitelor să ne pronunțăm cât mai repede pentru a putea fi avută în vedere decizia noastră la analizarea bugetului”.

Legea de aprobare a OUG 20/2016 a fost atacată la CCR de către Guvern şi PNL, cele două sesizări fiind conexate de judecătorii constituţionali.

Cele două dosare privind OUG 20/2016 au mai fost discutate de judecători, dar amânate. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că cele două sesizări vor fi conexate, având în vedere că PNL şi Guvernul au ridicat critici similare la proiectul aprobat de Parlament.

În privinţa dosarelor pe tema OUG 20/2016, privind majorările salariale din sănătate şi educaţie, Curtea a decis, pe 7 decembrie, să amâne pronunţarea.

Premierul Dacian Cioloş a anunţat pe 8 noiembrie că Guvernul contestă la Curtea Constituţională legea prin care se fac majorări de salarii în sănătate şi educaţie. Cioloş a acuzat că modificările aduse OUG 20 în Parlament s-au făcut într-o abordare populistă, electorală a politicii salariale, fără o analiză şi fără o dezbatere solidă, care riscă din nou să pună orice guvern va veni în imposibilitatea de a adopta o lege a salarizării unitare, care să rezolve problema inechităţilor din sistemul public.

El a subliniat că solicitarea de control de constituţionalitate vizează legea de aprobare a Ordonanţei, astfel că, orice decide Curtea, OUG rămâne în vigoare şi se aplică. ”Analizând un pic la rece lucrurile după votul de ieri, prima întrebare pe care mi-o pun este dacă PSD şi cei care au votat această lege chiar doresc majorările salariale pe care le-au votat. Şi o să vă spun de ce: pentru că constatăm că sunt mai multe încălcări ale legislaţiei şi ale Constituţiei, pe care nu e posibil să nu le fi conştientizat în momentul respectiv”, a afirmat premierul, la începutul declaraţiei sale.

Premierul a spus că ”nu s-a făcut o dezbatere reală, transparentă, a amendamentelor propuse”, în comisii discutându-se uneori amendamente care nici nu erau formulate clar.

Dacian Cioloş a amintit că, la dezbaterile din comisii, fiind întrebat de secretarul de stat de la Ministerul Muncii dacă s-a făcut o analiză de impact, preşedintele Comisiei de muncă ”a răspuns că da şi că impactul este devastator”.

Cioloş a mai susţinut că nu este posibil ca parlamentarii să nu fi ştiut despre Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, potrivit căreia cu şase luni înainte de alegeri parlamentare nu se mai adoptă acte normative legate de majorări de salarii. Premierul a precizat că legea spune că instituţiile publice nu adoptă astfel de acte normative, iar Parlamentul este instituţie publică.

Tot miercuri Curtea va discuta şi legea PSD prin care sunt eliminate 102 taxe nefiscale.

Sesizarea a fost făcută în noiembrie, iar termenul a fost stabilit de la început de judecători pentru 14 decembrie, după alegerile parlamentare.

Iohannis susţine în motivarea deciziei că prin lege sunt încălcate normele constituţionale referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, raporturile Parlamentului cu Guvernul, rolul Guvernului, precum şi cele care guvernează bugetul public naţional.

Preşedintele acuză încălcarea atât a normelor constituţionale, a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, cât şi a Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016. Iohannis spune că se aplică şi în acest caz prevederile prin care sunt interziste modificări majore în fiscalitate cu 6 luni înainte de alegeri, pentru că măsurile adoptate vor produce consecinţe imediate, fiind afectată execuţia în curs a bugetului de stat, şi nu doar a bugetului viitor.

Klaus Iohannis mai spune în sesizarea de neconstituţionalitate că Parlamentul trebuia să identifice în mod concret şi sursa de finanţare necesară pentru aplicarea legii şi să găsească soluţii concrete, având în vedere faptul că eliminarea simultană a acestor taxe implică o reducere importantă a veniturilor bugetare, în condiţiile în care serviciile  publice pentru care acestea se achitau trebuie prestate în continuare.

Iohannis subliniază că legea este lipsită de predictibilitate şi coerenţă, deoarece nu cuprinde soluţii legislative cu privire la ansamblul efectelor pe care le vor produce măsurile instituite.

Şeful statului vorbeşte în sesizare şi despre situaţia TVR şi a Radioului public, arătând că eliminarea taxei radio-TV este de natură să genereze interpretări cu privire la statutul salariaţilor, în cazul în care instituţiile ar rămâne bugetate doar de la stat, şi poate afecta autonomia serviciilor publice de radio şi televiziune.

Iohannis critică şi eliminarea timbrului de mediu, spunând că sunt afectate programele finanţate din fonduri externe nerambursabile în lipsa unor măsuri compensatorii, dar ar încălca şi normele UE în materie.

În final, Iohannis avertizează că prin această lege România riscă să depăşească ţinta de 3% de deficit, agreeată de ţara noastră în faţa organismelor internaţionale.