CCR discută pe 26 septembrie sesizarea lui Iohannis pe Legea pentru modificarea Statutului aleşilor locali

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis CCR, miercuri, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

„Prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie”, spune şeful statului în sesizarea adresată CCR, menţionând că Parlamentul i-a transmis acest act normativ spre promulgare pe 16 iulie.

El precizează că, pe de o parte, prin această lege se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv cea a diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum şase luni, şi, pe de altă parte, între situaţiile care pot atrage aplicarea unei sancţiuni se introduce cazul încălcării „prevederilor legale referitoare la conflictul de interese”.

Iohannis arată în sesizarea la CCR că aceste dispoziţii încalcă prevederile din Constituţie referitoare la cerinţele de claritate a legii.

Alte articole

CCR declară neconstituțională suprataxarea producătorilor de energie. Guvernul ar putea fi obligat să restituie sumele deja plătite

Avocatul Poporului a contestat legea pensiilor militare, adoptată recent în Parlament, la Curtea Constituțională

Şeful statului subliniază şi că reglementări referitoare la conflictele de interese în privinţa aleşilor locali există atât în Legea nr. 215/2001, cât şi în Legea nr. 161/2003.

„Chiar dacă reglementarea generală din Legea nr. 176/2010 califică încălcarea aspectelor privind conflictul de interese drept o abatere disciplinară, modul în care este reglementat acest aspect în legea criticată este unul lipsit de claritate, precizie şi previzibilitate, făcând dificilă aplicarea noii sancţiuni disciplinare introduse. (…) Modalitatea în care legiuitorul a introdus o nouă sancţiune şi a adăugat cazurile de încălcare a prevederilor legale privind conflictul de interese conduce la concluzia că, pentru oricare din categoriile de încălcări ale legislaţiei prevăzute de art. 57 alin. (1), se poate aplica oricare dintre sancţiunile enumerate în lege. Aşadar, prin modificările din legea supusă controlului de constituţionalitate se ajunge la situaţia în care în cazul nerespectării prevederilor legale referitoare la conflictul de interese, consilierul local sau judeţean ar putea fi avertizat, chemat la ordine, i s-ar putea retrage cuvântul sau ar putea fi chiar eliminat din sala de şedinţă. O astfel de situaţie este lipsită de raţiune juridică, din moment ce (…), în cazul încălcării dispoziţiilor referitoare la conflictele de interese, organul de control nu este preşedintele de şedinţă, ci Agenţia Naţională de Integritate, o autoritate administrativă autonomă, distinctă de consiliul local sau judeţean”, explică el.

Potrivit preşedintelui Iohannis, norma este neclară şi contravine legislaţiei în vigoare şi exigenţelor de calitate a legii prevăzute de Constituţie.

Şeful statului susţine că nereglementând distinct situaţia răspunderii disciplinare pentru încălcarea prevederilor referitoare la conflictul de interese se ajunge la situaţia în care consiliile locale sau judeţene au la dispoziţie trei sancţiuni disciplinare, pe care le pot aplica prin hotărâre, aspect ce va conduce la o aplicare neunitară şi lipsită de previzibilitate a acestei reglementări în practică.

El atrage atenţia şi asupra faptului că definiţia conflictului de interese dată pentru aleşii locali din legea criticată este limitată numai la situaţiile în care aleşii locali „au posibilitatea să anticipeze că votul lor este decisiv în luarea unei decizii a autorităţii publice din care fac parte care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj” pentru sine sau pentru categoriile enunţate în cadrul actului normativ.

„Rezultă că în noua reglementare (…) din legea criticată devine imposibilă aprecierea existenţei sau nu a conflictului de interese, întrucât constatarea că un vot a fost sau nu decisiv nu se poate face decât după exercitarea acestuia, iar nu înainte. Or, în cazul hotărârilor adoptate prin vot secret posibilitatea de a anticipa caracterul decisiv sau nu al votului nu există, iar în cazul hotărârilor adoptate prin vot deschis situaţia este similară, aprecierea respectivă neputând fi făcută înainte de exercitarea votului. Mai mult, votul deschis se realizează în mod concomitent de către consilierii locali sau judeţeni, astfel că este imposibil de a constata, chiar şi după vot, care dintre respectivele voturi a fost decisiv. O atare reglementare ce reprezintă, de fapt, imposibilitatea constatării caracterului decisiv al unui vot exprimat în consiliu conduce la o imposibilitate absolută de aplicare a dispoziţiilor (…) din legea supusă controlului de constituţionalitate. Efectul acestei dispoziţii constă în golirea de conţinut a dispoziţiilor care sancţionează conflictul de interese pentru consilierii locali şi judeţeni, aspect ce echivalează cu eliminarea unui standard de integritate pentru cei chemaţi să dovedească probitate morală în exercitarea funcţiilor”, indică Iohannis.

Şeful statului adaugă că reglementarea în vigoare protejează valoarea integrităţii în funcţiile şi demnităţile publice şi că, de aceea, aprecierea situaţiei în care un ales local se află sau nu în conflict de interese trebuie făcută prin raportare la interesele personale ale respectivei persoane, nicidecum prin raportare la modul în care ceilalţi consilieri îşi exprimă votul.

„Având în vedere golirea de conţinut a definiţiei conflictului de interese pentru aleşii locali şi instituirea unei imposibilităţi absolute de constatare a încălcării dispoziţiilor privind conflictul de interese, eliminarea acestui standard de integritate printr-o reglementare lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate este una contrară principiului statului de drept reglementat de art. 1 alin. (3) şi cerinţelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală”, afirmă Klaus Iohannis în sesizarea transmisă CCR.

El solicită instanţei constituţionale să admită sesizarea şi să constate că Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali este neconstituţională.