CCR: OUG privind alegerile anticipate nu este constituţională

Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat, joi, asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului şi a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2020 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate este neconstituţională, în ansamblul său”, au transmis judecătorii constituţionali.

Aceştia au precizat şi parte din motivele care au stat la baza deciziei:

„Curtea a constatat că dispoziţiile art.I pct.35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2020, care elimină condiţia restrictivă şi permite alegătorului să voteze în orice secţie de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, înlăturând efectele juridice pe care legea în vigoare le atribuie unor elemente esenţiale ale exercitării dreptului de vot şi dreptului de a fi ales al cetăţeanului (domiciliul sau reşedinţa), cu consecinţa eludării însuşi scopului pentru care au fost înfiinţate circumscripţiile electorale, încalcă drepturile fundamentale consacrate de art.36 şi art.37 din Constituţie.

Curtea a constatat că dispoziţiile art.IV alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2020, care reglementează posibilitatea organizării simultane a alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor locale generale din anul 2020, încalcă dreptul de vot al cetăţeanului, prevăzut de art.36 din Constituţie, întrucât îl pune în situaţia parcurgerii unei proceduri de votare greoaie, complicate, de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinţei politice şi, implicit, efectivitatea dreptului la vot.

Dispoziţiile criticate încalcă şi dreptul persoanei de a fi aleasă, prevăzut de art.37 din Constituţie, întrucât înlătură posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru o funcţie electivă locală (primar, consilier local, consilier judeţean) şi pentru o funcţie electivă naţională (deputat sau senator).

În continuare, având în vedere că actualul Parlament şi-a început mandatul în urma alegerilor desfăşurate la 11 decembrie 2016, iar potrivit dispoziţiilor art.63 alin.(1) din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, Curtea a reţinut că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puţin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează.

Mai mult, ţinând cont de faptul că obiectul reglementării – „unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate”, a cărui incidenţă, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu şi mai puţin timp înainte de organizarea acestor alegeri.

De asemenea, Curtea a constatat că modificările adoptate au o relevanţă semnificativă în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul României, reglementând elemente esenţiale ale legii electorale: eliminarea unui element esenţial privind identificarea cetăţeanului care îşi exercită dreptul de vot (domiciliul sau reşedinţa) şi lipsirea de efecte juridice a normelor care consacră unul dintre principiile pe care se întemeiază sistemul electoral în vigoare (cel al reprezentării proporţionale).

Prin urmare, având în vedere că sunt întrunite ambele aspecte care atrag incidenţa principiului securităţii juridice, Curtea a constatat că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2020, legiuitorul delegat nu a respectat obligaţia de a se abţine de la modificarea cadrului normativ în materie electorală, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi nici recomandările Codului bunelor practici în materia electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), încălcând dispoziţiile constituţionale ale art.1 alin.(3) şi (5) privind statul de drept, obligaţia respectării Constituţiei şi principiul securităţii juridice.

În fine, reţinând că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2020 încalcă art.1 alin.(3) şi (5), art.36, art.37 şi art.61 alin.(1) din Constituţie, lipsind de legitimare şi reprezentativitate mandatul de parlamentar, Curtea a observat că actul normativ al legiuitorului delegat afectează drepturile electorale ale cetăţenilor, precum şi regimul constituţional al Parlamentului.

În consecinţă, Curtea a constatat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2020, în ansamblul său, contravine dispoziţiilor art.115 alin.(6) din Constituţie”.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Avocatul Poporului a sesizat CCR cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile OUG 26/2020 privind modificarea legislaţiei alegerilor parlamentare şi unele măsuri pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Potrivit Avocatului Poporului, ordonanţa „încalcă o serie de prevederi constituţionale şi nu respectă recomandările Comisiei de la Veneţia în materie electorală”.

„Avocatul Poporului atrage atenţia, între altele, că modalitatea de organizare a alegerilor pentru Parlamentul României nu poate fi legiferată pe calea ordonanţei de urgenţă, fiind împotriva întregii arhitecturi constituţionale (voinţei Constituantei) ca modalitatea de alegere a organului ‘reprezentativ suprem al poporului român’ să fie dată Guvernului prin delegare. Este important de spus că, în domeniul electoral, competenţa Guvernului este aceea de organizare a alegerilor şi de reglementare normativă a măsurilor care se impun în acest sens şi nu de stabilire efectivă a sistemului electoral naţional, care reprezintă un drept suveran al Parlamentului. În plus, OUG 26/2020 este neconstituţională, întrucât prevederile sale operează modificări în privinţa drepturilor electorale, pentru care Constituţia interzice, în mod expres, efectuarea de modificări de ordin legislativ pe calea ordonanţei de urgenţă. Este necesar, aşadar, ca modificările reglementărilor sistemului electoral să fie făcute prin lege organică adoptată în cadrul dezbaterilor parlamentare”, se arată în sesizare.

Conform acesteia, modificarea legislaţiei în materie de alegeri parlamentare prin ordonanţă de urgenţă vine cu aproximativ 10 luni înaintea mandatului noului Parlament şi la mai puţin de 9-10 luni până la organizarea la termen a scrutinului.

„În consecinţă, Avocatul Poporului observă faptul că Guvernul nu respectă Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneţia, care recomandă, între altele, modificarea sistemelor de scrutin cu cel puţin un an înainte de alegeri. Pe de altă parte, din textul ordonanţei reiese posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate la aceeaşi dată cu alegerile locale generale în mod excepţional în anul 2020. În context, Avocatul Poporului menţionează că legile trebuie să reglementeze pentru viitor toate situaţiile posibile care se pot ivi, fără a se limita la doar una dintre ele. Or, prevederea din actul normativ (…) se referă doar la situaţia anului 2020, nereglementând posibilitatea aplicării ei şi pentru alte situaţii posibile viitoare, ulterioare anului 2020”, se explică în sesizare.

De asemenea, în actul normativ există prevederi care afectează dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, a menţionat Avocatul Poporului.