CCR amână sesizarea lui Klaus Iohannis referitoare la trecerea Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei

UPDATE: Curtea Constituţională a României a amânat miercuri pentru data de 5 iunie dezbaterile în cazul sesizării preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la trecerea Monitorului Oficial de sub autoritatea Guvernului sub cea a Camerei Deputaţilor, au declarat pentru AGERPRES surse din CCR.

Curtea Constituţională a României (CCR) discută miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la trecerea Monitorului Oficial de sub autoritatea Guvernului sub cea a Camerei Deputaţilor.

Preşedintele a trimis luna trecută Curţii o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României pe motiv că se încalcă prevederile art. 1 alin. (4) şi alin. (5), ale art. 61 coroborate cu cele ale art. 64 alin. (1) şi alin. (2), ale art. 78, ale art. 79, ale art. 100 alin. (1), ale art. 108 alin. (1), (2) şi alin. (4), ale art. 115 alin. (4), precum şi pe cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

„Schimbarea autorităţii de tutelă prin înlocuirea unei autorităţi executive cu una legislativă, transpusă tehnic-legislativ prin substituirea sistematică a cuvântului Guvern cu sintagma Camera Deputaţilor – fără a ţine cont de diferenţa de natură juridică dintre cele două – conduce la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 61 coroborate cu cele ale art. 64 alin. (1) şi (2) din Constituţie”, precizează Iohannis în sesizare.

Alte articole

Diana Șoșoacă declară război CCR, după ce a fost interzisă la alegerile prezidențiale. Vrea ca judecătorii să poată fi arestați și trimiși în judecată

CCR a respins contestația împotriva deciziei BEC de înregistrare a candidaturii a lui Călin Georgescu. Candidatul independent este scos din joc definitiv

El susţine că plasarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial” sub autoritatea Camerei Deputaţilor este declarativă, nicio dispoziţie din această lege neprevăzând o atribuţie a Camerei cu privire la modul în care această autoritate este exercitată.

„În realitate, autoritatea asupra Regiei Autonome ‘Monitorul Oficial’ se exercită fie de către secretarul general al Camerei Deputaţilor, fie de către Biroul permanent al acesteia. Astfel, potrivit art. I pct. 9 din lege (art. 20 alin. (1) din Legea nr. 202/1998), Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are competenţa de a stabili tarifele de publicare a actelor în Monitorul Oficial al României, tarife ce se constituie într-un element ce ţine de funcţionarea Regiei Autonome ‘Monitorul Oficial’, activitate asupra căreia Camera Deputaţilor nu exercită niciun fel de control”, indică şeful statului.

Preşedintele Iohannis mai arată că secretarul general al Camerei Deputaţilor are competenţa numirii Consiliului de administraţie, în cadrul căruia desemnează un reprezentant propriu, însă menţionează că în stabilirea componenţei acestuia Camera Deputaţilor, din nou, nu are niciun drept de decizie.

El subliniază că neclaritatea raporturilor dintre autoritatea publică tutelară şi regia autonomă transpare şi din dispoziţiile ce prevăd că în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului, se aprobă organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial”.

„Din conţinutul normativ al prevederilor menţionate ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României rezultă că acestea sunt antinomice, aspect de natură să încalce cerinţele constituţionale de claritate şi predictibilitate a normei, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie”, spune preşedintele Iohannis în sesizare.

El arată că legea criticată este neclară şi în ceea ce priveşte situaţia mandatelor membrilor actualului Consiliu de administraţie, care este plasată sub semnul incertitudinii juridice, ceea ce, de asemenea, contravine Constituţiei.

Şeful statului punctează că prevederile din Legea fundamentală impun ca prerogativele/atribuţiile stabilite prin Constituţie sau prin lege Parlamentului ori uneia dintre Camerele sale să nu poată fi exercitate în numele lor, prin reprezentare, de către organe interne de conducere sau de lucru.

„Din această perspectivă, apreciem că autoritatea Camerei Deputaţilor asupra Regiei Autonome ‘Monitorul Oficial’ nu poate fi exercitată prin delegarea acesteia către Biroul permanent sau către secretarul general, întrucât, potrivit Constituţiei, niciun alt organism sau persoană nu se poate substitui voinţei unei Camere a Parlamentului României, ce se exprimă întotdeauna prin vot”, spune Iohannis.

Preşedintele Iohannis arată că, deşi aparent se instituie o obligaţie imperativă pentru secretarul general al Camerei Deputaţilor de a transmite spre publicare actele, în realitate această soluţie este lipsită de claritate şi predictibilitate, întrucât lasă loc arbitrariului şi poate permite exercitarea acestei atribuţii cu exces de putere, „aşa cum de altfel s-a mai întâmplat în trecut”.

Condiţionarea retragerii actelor de la publicare de „încuviinţarea secretarului general al Camerei Deputaţilor” încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consideră Iohannis.

El precizează şi că republicarea unui act normativ nu poate fi condiţionată de voinţa unui înalt funcţionar public care ar putea în acest mod să înfrângă voinţa legiuitorului, precum şi a celorlalte autorităţi publice implicate în procedura de republicare.

De asemenea, şeful statului arată că instituirea unei proceduri de publicare în Monitorul Oficial a unei rectificări, cu excluderea avizului Consiliului Legislativ, este de natură să afecteze şi rolul constituţional al acestei instituţii fundamentale, prevăzut de Constituţie.

El afirmă că variantele anterioare ale legii, atât hotărârea Biroului permanent, cât şi hotărârea de Guvern, prin care se aprobau anual tarifele în discuţie, erau publicate în Monitorul Oficial al României.

„Adoptarea unei astfel de hotărâri de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor ridică reale probleme în ceea ce priveşte transparenţa şi opozabilitatea faţă de terţi, efectele sale juridice, precum şi exercitarea controlului judecătoresc asupra acesteia. Aceste probleme sunt accentuate şi de faptul că legea criticată nu instituie obligaţia de publicare a respectivei hotărâri în Monitorul Oficial. În plus, neclaritatea normei atât sub aspectul publicităţii, cât şi al modalităţii de stabilire a tarifelor contravine exigenţelor de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, adaugă preşedintele Iohannis.

Acesta consideră şi că sintagma „cheltuielile determinate de publicarea actelor în Monitorul Oficial al României se suportă de către emitenţi (…)” încalcă Legea fundamentală.

Legea prevede că: „(1) În 3 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor se numeşte consiliul de administraţie al Regiei Autonome „Monitorul Oficial” şi „(2) Din consiliul de administraţie al Regiei Autonome „Monitorul Oficial” fac parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al secretarului general al Camerei Deputaţilor şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice”.

„Din modul de redactare a acestei norme rezultă că singura excepţie de la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 este cea referitoare la compunerea consiliului de administraţie al Regiei Autonome ‘Monitorul Oficial’. Pe lângă criticile anterior exprimate la pct. 1, acest text ridică şi alte probleme de constituţionalitate sub aspectul respectării dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie”, spune Iohannis.

El adaugă că intervenţia legislativă din acest act normativ vine în contradicţie cu procedura stabilită de OUG nr. 109/2011 privind desemnarea membrilor consiliului de administraţie al unei regii autonome. Şeful statului afirmă că, din modul de redactare a normei, această intervenţie legislativă perpetuează soluţia cuprinsă în art. 12 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale – care însă a fost abrogată în mod expres prin art. 65 din OUG nr. 109/2011 – întrucât excepţia vizează doar compunerea consiliului de administraţie (9 membri).

Potrivit legii criticate, membrii consiliului de administraţie sunt numiţi de autoritatea publică tutelară, iar OUG nr. 109/2011 impune prezenţa în consiliul de administraţie a unui reprezentant al autorităţii publice tutelare, se precizează în sesizare.

„În acest sens, considerăm că secretarul general al Camerei Deputaţilor nu se poate substitui autorităţii publice tutelare (Camera Deputaţilor) în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor acesteia şi nu poate avea propriul reprezentant în consiliul de administraţie”, spune el.

Şeful statului subliniază că funcţia de secretar general al Camerei Deputaţilor este, potrivit Legii nr. 7/2006, o funcţie publică parlamentară corespunzătoare înalţilor funcţionari publici şi chiar şi în ipoteza în care legea criticată instituie o derogare implicită de la cadrul general privind exercitarea funcţiilor publice, actul normativ nu permite identificarea criteriilor şi condiţiilor pe care ar trebui să le îndeplinească reprezentantul secretarului general al Camerei Deputaţilor în consiliul de administraţie al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”.

Iohannis precizează că, în absenţa unei norme exprese care să constituie izvorul mandatului secretarului general de reprezentant legal al Camerei Deputaţilor, activitatea funcţionarului public parlamentar în cadrul consiliului de administraţie este susceptibilă de incompatibilitate.

Şeful statului menţionează că prevederile „în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului se aprobă organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial” şi „la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1) se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 358/1991 privind înfiinţarea şi organizarea Regiei Autonome „Monitorul Oficial” contravin Constituţiei, întrucât legiuitorul dispune în competenţa de reglementare a altei autorităţi, respectiv a Guvernului.

„În elaborarea şi adoptarea unei hotărâri, Guvernul are deplina competenţă de a decide dacă în vederea organizării executării legii criticate se impune emiterea unui nou act cu consecinţa abrogării celui anterior sau doar modificarea şi completarea celui existent”, conchide preşedintele Iohannis.