CCR: Deliberările la sesizarea lui Iohannis pe Legea administraţiei publice locale şi Statutul aleşilor, amânate pe 31 mai

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis luna trecută la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale 215/2001 şi a Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, motivând că se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 121 alin. (1) şi (2) şi art. 122 alin. (2) din Constituţie.

Unul dintre articolele contestate priveşte validarea consilierilor. Articolul II pct. 5 din legea supusă controlului de constituţionalitate modifică articolul 10 din Legea 393/2004, potrivit căruia: „la prima şedinţă a consiliului local sau judeţean, indiferent de tipul acesteia, preşedintele de şedinţă ia act de această împrejurare, care se consemnează în procesul-verbal, după care primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier”.

În forma actuală a Legii 393/2004, consiliul local, respectiv consiliul judeţean, la propunerea preşedintelui de şedinţă, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean adoptă o hotărâre prin care se ia act de demisia consilierului şi declară locul respectiv vacant. Spre deosebire de aceste dispoziţii, în noua redactare se prevede că, deşi preşedintele de şedinţă ia act de demisia consilierului local, primarul – autoritate executivă – înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier local.

În sesizare se arată că, potrivit art. 121 alin. (1) şi (2) din Constituţie, autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi.

Alte articole

Călin Georgescu a contestat decizia BEC. CCR trebuie să dea verdictul definitiv în 48 de ore. Simion: „Nu avem mari speranţe”

DOCUMENT Candidatura lui Nicuşor Dan la prezidenţiale a fost contestată la CCR. Ce i se impută primarului Capitalei

Cele două autorităţi au însă un rol diferit. Astfel, în vreme ce primarul este o autoritate executivă, consiliul local este o autoritate deliberativă, ambele funcţionând ca autorităţi administrative autonome, distincte, motiv pentru care aspectele ce ţin de structura şi componenţa consiliului local – inclusiv procedura pentru sesizarea instanţei cu privire la validarea unui consilier – nu pot fi lăsate exclusiv la aprecierea primarului, susţine Preşedinţia.

”Din această perspectivă, considerăm că atribuţia primarului de a sesiza instanţa pentru validarea unui alt consilier, prevăzută la art. II pct. 5 al legii criticate, încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) raportat la art. 121 alin. (1) şi (2) din Constituţie”, precizează şeful statului.

Conform sursei citate, sintagma „înaintează instanţei competente solicitarea pentru validarea altui consilier” este imprecisă, neclară, de natură să genereze impredictibilitate în aplicarea legii.

”Din formularea acestui text de lege nu rezultă cu claritate care sunt criteriile pentru stabilirea consilierului a cărui validare este solicitată, existând riscul de a fi afectată reprezentarea proporţională în consiliul local/judeţean rezultată din alegeri, întrucât nu este clar dacă noul consilier a cărui validare se solicită este primul supleant din aceeaşi formaţiune politică care a deţinut mandatul rămas vacant sau o altă persoană de pe lista de supleanţi, desemnată în mod discreţionar de primar”, menţionează preşedintele în cererea transmisă CCR.

La art. II pct. 6 al legii deduse controlului se prevede că art. 12 din Legea 393/2004 se abrogă, acesta reglementând procedura potrivit căreia consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, ia act de situaţia de încetare înainte de termen a mandatului consilierilor locali sau a consilierilor judeţeni şi declară vacant/e mandatul/mandatele respectivului/respectivilor consilier/consilieri.

În sesizare se arată că acelaşi articol reglementează şi procedura potrivit căreia prefectul ia act de pierderea calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales un consilier local sau judeţean şi declară vacant mandatul consilierului în cauză – pentru situaţia de încetare înainte de termen a mandatului consilierilor locali sau judeţeni, prevăzută la art. 9 alin. (2) lit. h1) din Legea nr. 393/2004.

„Coroborând această intervenţie legislativă, de abrogare, cu celelalte modificări operate la art. II pct. 3 – 5, rezultă că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate s-a eliminat instituţia juridică a declarării vacanţei mandatului de consilier local/judeţean ca urmare a constatării unui caz de încetare înainte de termen a respectivului mandat, respectiv procedura de validare a unui nou consilier local/judeţean în locul celui căruia i-a încetat mandatul. Prin urmare, din analiza sistematică a modificărilor operate de legiuitor la art. II pct. 3-5 şi art. II pct. 6 rezultă că în toate cazurile de încetare înainte de termen a calităţii de consilier local/judeţean prevăzute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, cu excepţia demisiei, cazul de încetare de drept a calităţii de consilier local/judeţean se constată de judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier”, consideră preşedintele.

Şeful statului atrage atenţia că, din acest motiv, prin eliminarea etapei constatării vacanţei mandatului şi a validării noului consilier, legea criticată consacră un vid legislativ.

„Se creează un vid legislativ cu privire la mandatul de preşedinte al consiliului judeţean, autoritate executivă la nivel judeţean, de natură să încalce dispoziţiile art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie”, se precizează în sesizare.

Totodată, potrivit preşedintelui, legea încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie. „Unele dintre dispoziţiile legii deduse controlului de constituţionalitate nu respectă exigenţele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii, aşa cum a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, susţine Iohannis.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, la art. I pct. 2 din lege se defineşte „calculul cvorumului”. „Prevederile (…) sunt neclare întrucât definiţia are în vedere stabilirea, iar nu calculul cvorumului”, spune şeful statului.

De asemenea, conform art. I pct. 4 şi pct. 10 al legii criticate, atât constituirea consiliului local, cât şi a consiliului judeţean se realizează în termen de 30 de zile de la data alegerilor locale. Totodată, termenul de validare a mandatelor consilierilor locali şi judeţeni este de 10 zile de la data alegerilor. „În vederea respectării termenelor stabilite de legiuitor pentru constituirea consiliilor locale/judeţene, era necesară corelarea acestor dispoziţii şi introducerea unui termen de soluţionare a apelului de către instanţa competentă”, se menţionează în sesizare.

Preşedinţia mai susţine că art. II pct. 1 al legii supuse controlului de constituţionalitate stabileşte că „validarea mandatului de consilier local şi de primar se face de judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ teritorială”. „În ceea ce priveşte materia validării mandatului primarului, soluţia legislativă nou-introdusă nu se corelează cu dispoziţii cuprinse în alte acte normative, în ceea ce priveşte termenele”, adaugă Iohannis.

Totodată, art. II pct. 3 prevede: „Încetarea de drept a mandatului de consilier se constantă de către judecătoria, respectiv tribunalul în raza căruia se află unitatea administrativ-teritorială, la sesizarea primarului, ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier. Hotărârea primei instanţe este definitivă, general obligatorie, executorie şi se comunică părţilor şi prefectului”.

„Se elimină posibilitatea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză de a solicita încetarea de drept a mandatului respectivului ales local în situaţia pierderii de către acesta a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales”, atrage atenţia şeful statului.

Preşedintele mai susţine că la art. II pct. 8 legea supusă controlului de constituţionalitate modifică art. 16 din Legea 393/2004. „Textul este neclar, imprecis, încălcând art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă”, se mai arată în sesizare.

Iohannis critică şi art. II pct. 10, care arată că „viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt în acelaşi timp şi consilieri”. „Se creează un paralelism legislativ întrucât există dispoziţii legale prin care se prevede expres sau din care rezultă în mod evident faptul că viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene îşi păstrează statutul de consilieri locali, respectiv judeţeni, dar exercită mandate distincte, cu atribuţii diferite”, se menţionează în sesizarea către CCR.

Şi art. II pct. 13 din lege este contestat de şeful statului. În acesta se spune: „consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii şi nu vor fi luaţi în calcul la stabilirea majorităţii necesare adoptării hotărârii”. „Textul este neclar şi denotă o confuzie între două instituţii juridice diferite”, indică sursa citată.