Sesizarea şefului CSM în cazul Dan Şova, discutată de CCR în 8 aprilie

Tot în legătură cu acest caz, CCR a fost sesizată de președintele Klaus Iohannis și de PNL, ambele contestații urmând a fi analizate în 8 aprilie, scrie Agerpres.

„Președintele CSM solicită Curții Constituționale să constate existența unui conflict de natură juridică constituțională între menționatele autorități publice, în măsură să împiedice autoritatea judecătorească să-și îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită, în vederea restabilirii ordinii constituționale care trebuie să existe între autoritățile publice prevăzute în Titlul III din Constituția României”, se arată într-un comunicat al CSM postat luni pe site-ul instituției.

Citeşte şi: CSM a sesizat CCR cu privire la un conflict juridic între puteri în cazul senatorului PSD Dan Şova

În sesizare se amintește că, în 25 martie, pe ordinea de zi a Senatului a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării a senatorului Dan Șova și că, supusă la vot, cererea a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra, iar 5 au fost anulate, apreciindu-se că nu a fost întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviințare, fiind avute în vedere dispozițiile art. 173 din Regulamentul Senatului, în conformitate cu care hotărârile de acest gen se adoptă cu votul secret al majorității membrilor Camerei.

Alte articole

Crin Antonescu: Comisia de la Veneţia spune ce spunem noi toţi. Să explice încă o dată, eventual chiar reprezentanţii CCR, temeiurile anulării alegerilor

CCR a publicat motivarea – „Subminează funcționarea autorității judecătorești”

„Prin urmare, reținând că hotărârile prin care se încuviințează reținerea și arestarea unui senator se adoptă cu votul majorității membrilor săi, Senatul a nesocotit dispozițiile constituționale consacrate la art. 76 alin. (2) din Legea fundamentală. (…) Ordinea de drept nu poate fi înțeleasă în afara respectării supremației Constituției. Or, dacă s-ar fi respectat cerința majorității voturilor membrilor prezenți este evident că cererea privind încuviințarea reținerii și arestării senatorului Dan Șova întrunea numărul necesar de voturi”, afirmă Tudose.

În opinia acestuia, chiar și în condițiile în care prevederile art. 173 din Regulamentul Senatului, deși neconstituționale prin perspectiva acelorași argumente care au fost expuse în deciziile Curții Constituționale anterior, nu au fost modificate în acord cu aceste decizii, regulile de interpretare a normelor de drept conduc la aceeași concluzie, respectiv că asupra cererii de încuviințare a reținerii și arestării Senatul trebuie să se pronunțe cu majoritatea simplă a membrilor prezenți.

Citeşte şi: Dan Şova, la mâna CCR. Curtea va judeca sesizările pe votul din Senat la data de 8 aprilie

„Interpretarea normelor legale, în cazul dispozițiilor contrare cuprinse în acte normative cu forță juridică diferită se face prin aplicarea principiului priorității normei legale cu forță juridică superioară, actele normative fiind aranjate, în funcție de acest criteriu, într-o ierarhie foarte clară. În această ierarhie, supremația Constituției (denumită și „Legea fundamentală”) este incontestabilă. Regulamentul Senatului este, în mod firesc, act normativ inferior Constituției ca forță juridică. Orice interpret al legii este obligat să aplice, în cazul prevederilor contrare din acte normative, dintre care unele de nivel constituțional, iar altele inferioare acestui nivel normele cu forță juridică superioară”, spune președintele Consiliului.

Marius Tudose subliniază că Senatul, chiar și în condițiile în care avea norme diferite în propriul regulament, era obligat să interpreteze corect și conjugat toate dispozițiile care reglementau problema majorității necesare pentru luarea hotărârii privind cererea de încuviințare a reținerii și arestării unui membru al acestei Camere, prin prisma ierarhiei normelor legale și a principiului priorității normelor cu forță juridică superioară, care, în acest caz, sunt chiar dispozițiile constituționale.

„Dacă ar fi interpretat corect normele aplicabile în cazul concret asupra căruia trebuia să se pronunțe, Senatul ar fi trebuit să constate că în cazul lui Dan Șova s-a exprimat în favoarea încuviințării reținerii și arestării acestuia, un număr de voturi mai mare decât cel impus de actul normativ cu cea mai mare forță juridică”, se mai arată în sesizare.

Mai mult, el menționează că Senatul nu a adoptat în acest caz o hotărâre prin care să admită sau să respingă cererea formulată de ministrul Justiției, forul legislativ arătând doar că s-a pronunțat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul de voturi necesar pentru încuviințarea reținerii și arestării a unui senator.

„Omisiunea Senatului de a adopta o hotărâre ca urmare a cererii de încuviințare a reținerii și arestării nu poate echivala cu respingerea acesteia. (…) În ceea ce privește procedura de vot, potrivit art. 136 din Regulamentul Senatului, dacă în sala de ședință nu se află majoritatea senatorilor, președintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal”, se mai precizează sesizare.

Marius Tudose afirmă că omisiunea Senatului de a adopta o hotărâre este de natură a înlătura acest act de decizie de la exercitarea oricărei căi de atac ori forme de control.

„Faptul că Senatul a transmis o simplă comunicare, care nu echivalează eu o hotărâre, constituie în fapt un refuz de soluționare a cererii formulate de ministrul Justiției cu privire la încuviințarea reținerii și arestării senatorului Dan Șova, aspect care situează în mod clar Senatul în conflict juridic de natură constituțională cu autoritatea judecătorească”, mai spune șeful CSM, care apreciază că astfel se încalcă principiului separației și echilibrului puterilor în stat.

CITEŞTE ŞI: Klaus Iohannis cere CCR să soluţioneze conflictul juridic după votul pe ridicarea imunităţii lui Dan Şova

El cere CCR dispunerea măsurilor pe care le va socoti necesare și utile pentru restabilirea ordinii constituționale și a echilibrului care trebuie să existe între autoritățile statului și, în concret, a măsurilor pe care trebuie să le adopte Senatul astfel încât orice cerere transmisă de ministrul Justiției de încuviințare a reținerii și arestării unui membru al acestei Camere să fie soluționată cu respectarea dispozițiilor constituționale.