CCR: La pronunţarea soluţiilor în procesele penale trebuie să se facă abstracţie de informaţiile furnizate de probele declarate nule

„Curtea reţine că procesul dovedirii acuzaţiei în materie penală, dincolo de orice îndoială rezonabilă, este unul complex, ce presupune realizarea de către instanţele de judecată a unei atente şi detaliate analize a probelor administrate în dosarul cauzei, precum şi excluderea dintre acestea a probelor obţinute în mod nelegal, proces care trebuie finalizat prin pronunţarea unei soluţii bazate pe un raţionament juridic ce trebuie să facă abstracţie de informaţiile furnizate de probele declarate nule. Acest proces este, prin urmare, unul cognitiv, specific psihologiei judiciare, ce presupune formarea unei convingeri intime a judecătorului, referitoare la vinovăţia inculpatului”, se precizează în motivarea publicată marţi pe site-ul CCR.

Instanţa constituţională subliniază că procesul cognitiv analizat se desfăşoară după reguli psihologice proprii, ce presupun inclusiv o apreciere subiectivă a judecătorului cu privire la informaţiile existente într-un dosar. Din acest motiv, nu este suficientă doar eliminarea juridică a probelor declarate nule, fără excluderea lor fizică.

„Altfel spus, excluderea probelor obţinute în mod nelegal din procesul penal, ca o consecinţă juridică a nulităţii mijloacelor de probă/procedeelor probatorii, presupune o simplă eliminare a posibilităţii dezvoltării unor raţionamente juridice pe baza acestora, în scopul soluţionării cauzei, fără a putea determina şi pierderea din memoria magistratului a informaţiilor cunoscute în baza acestor mijloace de probă. Acest mecanism juridico-cognitiv este cel avut în vedere de legiuitor cu prilejul reglementării instituţiei nulităţii probelor (…). Eficacitatea acestuia este însă afectată de menţinerea în dosarul cauzei a mijloacelor de probă, corespunzătoare probelor declarate nule, mijloace de probă ce constituie, de fapt, o formă de exprimare, pe un suport material, a respectivelor probe”, se mai menţionează în motivare.

În opinia CCR, fiecare nouă potenţială examinare a unor probe declarate nule determină un proces psihologic caracterizat prin contradicţia informaţiilor cunoscute de judecător cu cele pe care el este obligat să le aibă în vedere la soluţionarea cauzei.

Alte articole

Curtea Consituțională dă undă verde legii PSD de plafonare a dobânzilor nesimțite de 800%. Inițiatorul legii, senatorul Daniel Zamfir: S-a sfârșit calvarul!

Curtea Constituțională de la Chișinău ia în calcul scoaterea în afara legii a Partidului ȘOR. Susținătorii protestează în fața instituției: ”Vrem cu Rusia!”

Probele obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal trebuie înlăturate din dosare, pentru a se garanta prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la un proces echitabil, a decis CCR pe 18 ianuarie.

Plenul CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, text de lege care prevede că „nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei”.

Potrivit CCR, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se că aceste prevederi sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei” se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.

„Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei. Aşa fiind, excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal, în lipsa înlăturării acestora din dosarele penale, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia”, preciza CCR.

Curtea a constatat în acest caz încălcarea art. 21 alin. (3) şi a art. 23 alin. (11) din Constituţie.