„În urma deliberării, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile art. I din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății sunt constituționale în raport de criticile formulate. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României”, se precizează într-un comunicat al CCR.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor care se vor publica în Monitorul Oficial al României.
Executivul a sesizat CCR, în luna iulie, cu privire la dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea și completarea art. 6 alin (2) din Legea 263/2004 privind asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, adoptată de Parlament în iunie.
Guvernul preciza atunci că are obiecții asupra modificărilor aduse de Parlament care dau posibilitatea Ministerului Sănătății, ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie să poată acorda personalului medical și de specialitate stimulente financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe țară.
Legea conține prevederi similare și pentru autoritățile administrației publice locale, care, la rândul lor, pot să acorde stimulente financiare personalului medical, în aceleași limite.
Executivul amintea că, începând cu anul 2011, salarizarea în sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Ca urmare, „drepturile salariale ale personalului bugetar sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în Legea-cadru 284/2010, cu modificările și completările ulterioare”, sublinia sursa citată.
Guvernul atrăgea atenția că adoptarea acestor măsuri ar avea un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat aferente anului în curs de circa 3,2 miliarde de lei, respectiv 5,5 miliarde de lei în 2017.
Potrivit Executivului, modificările adoptate de Parlament nu indică sursa de finanțare, or, potrivit Constituției, „nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare” iar dacă aceste măsuri se aplică există riscul ca impactul suplimentar generat să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat.
„Acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința încălcării Tratatului de la Maastricht”, menționa Guvernul.