CCR: Legea privind Codul administrativ, declarată neconstituţională în ansamblul său. Aleşii locali, fără pensii speciale

UPDATE: Legea privind Codul administrativ, care prevede pensii speciale pentru aleşii locali, este neconstituţională în ansamblul său, a decis, marţi, Curtea Constituţională a României.

Potrivit unui comunicat remis marţi, CCR a admis, cu unanimitate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de grupurilor parlamentare ale PNL, USR şi PMP, precum şi de preşedintele Klaus Iohannis şi a constatat că legea privind Codul administrativ este neconstituţională, în ansamblul ei, fiind contrară prevederilor art.141 raportat la art.1 alin.(5), precum şi celor ale art.61 alin.(2) şi ale art.75 alin.(4) şi (5) din Constituţie.

„Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a constatat, pe de o parte, că legea criticată a fost adoptată fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat cu prilejul declanşării procedurii parlamentare de legiferare, astfel cum prevede art.141 raportat la art.1 alin.(5) din Constituţie, cu referire la art.1 alin.(1) şi art.2 alin.(1) şi (2) din Legea nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social. Pe de altă parte, Curtea a reţinut că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului, prevăzut de art.61 alin.(2) din Legea fundamentală, şi/sau a regulilor privind distribuirea competenţelor decizionale între cele două Camere, rezultate din prevederile art.75 alin.(4) şi (5) din Constituţie”, declară Curtea Constituţională.

Pe 31 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis la CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Codului administrativ. Şeful statului susţinea că acest act normativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor în cadrul unei sesiuni extraordinare neconstituţional întrunită, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de prim for legislativ, iar Camera decizională – Camera Deputaţilor – ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate.

Alte articole

Marcel Ciolacu, după ridicarea lui Călin Georgescu din trafic: „Legea trebuie aplicată indiferent de persoane”

Elon Musk, atac dur la adresa lui Marian Enache, președintele CCR: „Tipul ăsta e un tiran, nu un judecător”

Iohannis invoca în cazul acestei legi şi încălcarea principiului bicameralismului. El mai susţinea că dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi a personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament sunt neclare şi critica faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului – cel referitor la cazurile de incompatibilitate, transmite Agerpres.

Preşedintele mai atrăgea atenţia, între altele, că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru. Klaus Iohannis considera că încalcă Legea fundamentală şi prevederea privind asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând acestora nu ating ponderea, întrucât nu se mai are în vedere criteriul constituţional al “ponderii semnificative”.

Pe de altă parte, în sesizarea PNL şi USR pe aceeaşi lege se arăta că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

Mai mult, potrivit semnatarilor sesizării, Codul administrativ va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană.