UPDATE Curtea Constituţională a publicat decizia privind controlul de constituţionalitate asupra proiectelor de lege pentru revizuirea Constituţiei, urmare a referendumului din 26 mai.
Au fost două proiecte de lege: unul iniţiat de deputaţii USR, PNL, PMP şi PRO Europa, iar celălalt iniţiat de PSD-ALDE.
Proiectul USR, PNL, PMP, PRO Europa
În privinţa proiectului USR, PNL, PMP şi PRO Europa, Curtea Constituţională a decis cu unanimitate (8 voturi) că unele propuneri de modificare a Constituţiei sunt constituţionale, altele nu.
Mai precis, CCR a decis că interzicerea prin Constituţie a amnistiei şi graţierii pentru fapte de corupţie este neconstituţională.
„Curtea a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român.
Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii.
Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii.
Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni.
Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) şi (3)] şi pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie coroborat cu art.1 alin.(3) şi art.16 din Constituție”, se arată în decizia CCR.
Proiectul PSD-ALDE
Şi în cazul proiectului depus de PSD-ALDE Curtea Constituţională a decis în unanimitate (8 voturi) că interzicerea amnistiei şi graţierii este neconstituţională.
„Art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)]: „Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: […]
d) acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie”.
Curtea a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de graţiere individuală încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român.
Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii.
Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii.
Aprecierea oportunităţii măsurii de graţiere individuală revine Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acesteia în privinţa anumitor infracţiuni.
Prin urmare, Curtea a constatat că art.I pct.2 [cu referire la art.94 lit.d)] din propunerea pentru revizuirea Constituției încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) coroborat cu art.1 alin.(3) şi art.16 din Constituție”, se arată în decizia CCR.
______
Curtea Constituţională a României (CCR) a discutat, joi, propunerile legislative de revizuire a Constituţiei iniţiate de PNL şi USR, pe de-o parte, şi de PSD-ALDE, pe de altă parte.
PNL şi USR au depus, în 1 iulie, la Parlament proiectul de revizuire a Constituţiei, care transpune rezultele referendumului din 26 mai, precum şi Iniţiativa „Fără penali” în funcţii publice.
Premierul Viorica Dăncilă declara, tot în 1 iulie, după o şedinţă a coaliţiei, că PSD şi ALDE vor depune o iniţiativă de revizuire a Constituţiei, fiind vizate în principal aspectele de la referendum.
”Am discutat despre acest lucru, am discutat şi despre votul în diaspora. Avem trei variante, sper să fie îmbrăţişate şi de cei care îşi doresc într-adevăr ca în afara graniţelor ţării să se voteze de către toţi cetăţenii”, a adăugat premierul.
Întrebată dacă se doreşte o revizuire extinsă a Constituţiei, Dăncilă a spus: ”Am discutat despre cele două puncte de la referendum, să vedem dacă mai introducem încă un punct sau două, dar acestea sunt importante pentru că am văzut care este voinţa cetăţenilor şi vrem să ţinem cont de votul din data de 26”.
Potrivit proiectului întocmit de PSD-ALDE, va fi introdus un nou alineat: „Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
Totodată, proiectul prevede că „preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie”.
„Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi regimului executării acestora, precum şi al organizării judiciare şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”, se mai arată în acest proiect.
De asemenea, sunt modificări la articolul 146 din Constituţie, care se referă la atribuţiile Curţii Constituţionale, unde este introdusă prevederea: „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori; excepţia se poate înainta în termen de 5 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, Partea I”
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum.