”Curtea observă că obiectul de reglementare al Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori se suprapune cu cel al Legii nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în ceea ce privește contractele de credit pentru consumatori privind vânzarea, respectiv cumpărarea unor bunuri imobile, contractelor de credit garantate cu ipotecă asupra unor bunuri imobile și contractelor de credit ce implică un drept legat de un bun imobil, astfel că nimic nu împiedică debitorul contractului de credit în franci elvețieni să solicite instanței judecătorești aplicarea dispozițiilor Legii nr.77/2016, în configurația primită prin Decizia nr.623 din 25 octombrie 2016, și, implicit, reamenajarea contractului de credit al cărui consumator este”, se arată în motivarea deciziei de neconstituționalitate a legii conversiei creditelor, publicată luni pe site-ul CCR.
Aceeași decizie referitoare la legea dării în plată este invocată și în ceea ce privește aplicarea mecanismului impreviziunii, printr-un control efectiv al instanței judecătorești cu privire la starea de fapt, pentru a se face distincția între cei care nu mai pot să plătească și cei care nu mai vor să plătească.
„Astfel, instanța judecătorească are competența și obligația să aplice impreviziunea dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile existenței acesteia, astfel că situația consumatorilor de credite în franci elvețieni cunoaște un remediu judiciar viabil, de natură să înlăture efectele schimbării circumstanțelor care au condus la contractarea creditului. Aceasta are posibilitatea de a interveni asupra contractului în mod efectiv, fie în sensul dispunerii încetării executării sale, fie în cel al adaptării sale noilor condiții, cu efecte juridice doar pentru viitor, prestațiile deja executate rămânând câștigate contractului. Adaptarea la noile condiții se poate efectua inclusiv printr-o conversie a ratelor de plată în moneda națională la un curs de schimb pe care instanța îl poate stabili în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei în scopul reechilibrării obligațiilor, curs valutar care poate fi cel de la data încheierii contractului, cel de la data survenirii evenimentului imprevizibil sau cel de la data efectuării conversiei”, se precizează în motivare.
CCR a constatat, totodată, că Legea pentru completarea OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori a fost adoptată de Parlament cu încălcarea principiului bicameralismului.
„Curtea apreciază că legea a fost adoptată de Camera Deputaților cu încălcarea principiului bicameralismului, întrucât, pe de o parte, relevă existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, se abate de la obiectivele urmărite de inițiatorii propunerii legislative și respectate de prima Cameră sesizată”, se mai menționează în motivare, conform Agerpres.
Potrivit CCR, Camera Deputaților nu a respectat procedura constituțională și regulamentară de adoptare a legii (…), fapt ce determină neconstituționalitatea acesteia.
CCR a admis pe 7 martie, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și a constatat că Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este neconstituțională, în ansamblul ei.