CCR: Participarea magistraţilor la comisiile de anchetă este la latitudinea lor dacă sunt chemaţi în calitate de simpli cetăţeni

Judecătorii Curţii Constituţionale s-au pronunţat  pentru a doua oară privind prezenţa magistraţilor la audieri în comisiile parlamentare de anchetă şi continuarea activităţii unei comisii parlamentare în circumstanţele existenţei unei anchete penale pe acelaşi subiect.

În urmă cu o săptămână, CCR s-a pronunţat pe prevederile din Statutul deputaţilor şi senatorilor care se refereau la aceste chestiuni, iar miercuri pe cele similare din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în urma a două sesizări comune făcute de către grupurile parlamentare ale PNL şi USR.

”În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională, a respins, ca neîntemeiate, sesizările neconstituţionalitate formulate şi a constatat că dispoziţiile Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.37/2017 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, respectiv ale Hotărârii Parlamentului României nr.38/2017 privind modificarea şi completarea art.9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt constituţionale”, transmite CCR.

Judecătorii Curţii apreciază că funcţia de anchetă a Parlamentului se diferenţiază de ancheta penală. ”Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului. Prin urmare, nu este nici necesară şi nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condiţiile demarării unei anchete judiciare”, precizează Curtea Constituţională.

Alte articole

Lovitură dată de CCR lui Klaus Iohannis înainte de terminarea mandatului

Klaus Iohannis sesizează CCR a doua oară privind aceeaşi lege. Ce încălcări ale Constituţiei invocă preşedintele

CCR apreciază că şi reprezentanţi ai unor instituţii care nu se află sub control parlamentar au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei datorită principiulu constituţional al colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului. ”În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al României, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale”, menţionează sursa citată.

În ce priveşte cetăţenii care nu au legături cu instituţiile statului, ei pot să nu onoreze invitaţia făcută din partea unei comisii de anchetă parlamentare. Derogarea este extinsă şi asupra magistraţilor, cu condiţia ca invitarea la comisie să nu aibă legătură cu atribuţiile lor şi cu activitatea profesională.

”Pot fi invitate şi alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio legătură cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, în această din urmă categorie pot intra şi judecători, procurori, dacă nu sunt chemaţi în legătură cu atribuţiunile, însărcinările de serviciu sau activitatea lor profesională, ci în calitate de simpli cetăţeni”, precizează Curtea.

Curtea Constituţională a respins, pe 14 iunie, ca neîntemeiată sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor din Statutul deputaţilor şi senatorilor prin care a devenit obligatorie prezentarea persoanelor citate în faţa comisiiilor parlamentare de anchetă.

Decizia a fost luată cu majoritatea voturilor celor nouă judecători constituţionali.

PNL a depus, pe 15 mai, o sesizare la Curtea Constituţionale (CCR) împotriva modificării statutului senatorilor şi deputaţilor, potrivit căruia orice persoană este obligată să se prezinte la audieri în cadrul unei comisii parlamentare de anchetă. Sesizarea iniţiată de către liberali a fost sprijinită şi de către USR, astfel că documentul a ajuns la CCR cu semnăturile a 81 de parlamentari.

Parlamentarii au adotat, pe 9 mai, cu 198 de voturi „pentru” şi 119 „împotrivă”, proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea articolului 9 al Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Astfel, în vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administraţiei publice şi care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară.

În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde desfăşoară activitatea persoana citată sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală.

Comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. Persoana invitată poate să răspundă şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă.

Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.