Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.94 alin.(1) lit.n) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, având următorul conținut: „(1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public se află în una dintre următoarele situații: (…) n) pe perioada cercetării administrative, în situația în care funcționarul public care a săvârșit o abatere disciplinară poate influența cercetarea administrativă, la propunerea motivată a comisiei de disciplină;”.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 94 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt neconstituţionale.
În motivarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a reţinut că, pe de o parte, măsura suspendării raportului de serviciu nu poate opera decât în cazul îndeplinirii condiției influențării cercetării administrative, de către funcționarul public implicat, însă, pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor imperative cuprinse în art. 77 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice are obligaţia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenţa cercetarea sau, după caz, de a dispune mutarea temporară a funcţionarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri a autorităţii ori instituţiei publice. Din acest punct de vedere, prevederile legale criticate sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii şi care impun obligaţia ca normele adoptate să fie precise, clare şi previzibile. De asemenea, în aceste condiţii, măsura suspendării de drept a raportului de muncă al funcţionarului public, în situaţia în care funcţionarul public care a săvârşit o abatere disciplinară poate influenţa cercetarea administrativă, este o măsură excesivă, lipsită de obiectivitate și temeinicie, ducând la ruperea justului echilibru care trebuie să existe între drepturile și interesele în concurs, și anume dreptul la muncă al funcţionarului public și dreptul autorității/instituției publice de a lua măsurile necesare unei bune desfășurări a cercetării disciplinare.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ şi fiscal.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit unui comunicat al Curţii Constituţionale.