CCR a admis conflictul Parlament – ÎCCJ privind completurile specializate de trei judecători. Ce se întâmplă cu dosarul lui Dragnea

UPDATE: Curtea Constituțională a României a transmis, miercuri, într-un comunicat oficial, ce se va întâmplă după decizia privind completurile specializate: se vor rejudeca dosarele de la ÎCCJ soluționate în primă instanță înainte de 23 ianuarie 2019, dacă nu au devenit definitive, astfel că Liviu Dragnea rămâne cu sentinţa dată de Înalta Curte.

Ce a scris CCR: 

„A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

• Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.
• Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”

Alte articole

Curtea Constituţională a declarat neconstituțională Legea pensiilor militare, majorarea nu se va aplica. Decizia e definitivă

Va fi scos Călin Georgescu din cursa pentru Cotroceni? Ce decid judecătorii Curții Constituționale. Măsuri sporite de securitate la CCR

UPDATE: Curtea Constituţională a României a stabilit, miercuri, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.

Surse din CCR spun că, în urma deciziei, cauzele care nu au sentințe definitive până la 1 ianuarie 2019 vor fi rejudecate pe completurile de 5 judecători de la ÎCCJ, potrivit Agerpres. 

Fostul lider PSD a fost condamnat pe 27 mai 2019 la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. Sentința a fost dată de ÎCCJ.

UPDATE Cristina Tarcea, şefa Inaltei Curti, a ridicat mai multe exceptii, iar Curtea Constitutionala a suspendat sedinta pentru 30 de minute, scrie site-ul Ziare.com.

Tarcea a pus in discutie schimbarea componentei CCR, a judecatorului raportor, a sefului Camerei Deputatilor si a sesizarii CJUE.

Şefa Instanţei supreme, Cristina Tarcea, a cerut miercuri suspendarea dezbaterilor de la Curtea Constituţională privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe completurile specializate în cauze de corupţie, susţinând că trebuie aşteptată o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

La începutul şedinţei de la CCR, Tarcea a explicat că mai multe instanţe din ţară au sesizat CJUE cu privire la competenţa Curţii Constituţionale de a lua o decizie în legătură cu modalitatea de compunere a instanţelor.

Astfel, a arătat Tarcea, prin încheierea din 22 aprilie 2019, un complet de cinci judecători de la ÎCCJ a adresat CJUE următoarea întrebare: „Art. 19 alin 1 din Tratatul privind UE trebuie interpretat în sensul că se opune adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să aprecieze asupra modalităţii compunerii unor completuri de judecată, cu consecinţa creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate într-un interval de timp?”.

De asemenea, printr-o altă încheiere din 13 mai 2019, un alt complet de 5 judecători de la Instanţa supremă a sesizat CJUE cu întrebarea: „Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 19 alineatul (1) din acelaşi tratat şi articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun intervenţiei unei curţi constituţionale (organ care nu este, potrivit dreptului intern, instanţă de judecată) cu privire la modalitatea în care instanţa supremă a interpretat şi aplicat legislaţia infraconstituţională în activitatea de constituire a completurilor de judecată?”.

Preşedintele ÎCCJ a mai spus că mai este o sesizare a Curţii de Apel Bucureşti trimisă la CJUE, iar una dintre întrebări este: „Principiul supremaţiei dreptului european se opune unei reglementări interne care să permită unei instituţii politico-jurisdicţionale, precum Curtea Constituţională, să înfrângă prin decizii nesupuse unei căi de atac principiul raporturilor juridice?”.

„În acest context, având în vedere faptul că pe rolul CJUE se află trei întrebări prealabile care vizează compatibilitatea competenţelor Curţii Constituţionale de a stabili cu privire la modalitatea de compunere a instanţelor care fac parte din sistemul judiciar, vă rugăm să dispuneţi suspendarea cauzei până când se va pronunţa CJUE”, a cerut Tarcea.

Pe de altă parte, şefa Instanţei supreme a contestat numirea preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, ca judecător raportor în acest caz.

De asemenea, Tarcea a spus că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache nu avea calitatea de a depune sesizarea la CCR.

Solicitarea Cristinei Tarcea de suspendare a dezbaterilor a fost însă respinsă de CCR, iar şedinţa continuă.

______

Judecătorii constituţionali erau în pronunţare pe sesizarea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor Florin Iordache, însă aceasta a fost repusă pe rol, după ce Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga şi Gheorghe Stan au fost numiţi judecători CCR pentru un mandat de 9 ani, schimbându-se astfel componenţa Curţii.

Pe 10 aprilie, Curtea a luat pentru prima oară în dezbatere sesizarea formulată de Florin Iordache, context în care acesta afirma că ÎCCJ a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

În replică, preşedintele Înaltei Curţi, Cristina Tarcea, declara că Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate. Anterior, ea preciza că în ultimii 15 ani au fost soluţionate de Instanţa supremă 170 de dosare care intră sub incidenţa legii privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Pe 25 martie, Florin Iordache anunţa că a sesizat CCR privind un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Instanţa supremă. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi-a delegat atribuţiile către Florin Iordache.