Plenul CCR a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.13 alin.(1) și (3) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Primul alineat prevede că „în situația în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unității administrativ-teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948, au intrat ulterior în proprietatea statului sau au fost incluse în amenajamente silvice după această dată”, iar celălalt stabilește că „noțiunea de teren forestier în sensul prezentei legi este definită în normele de aplicare a acesteia”.
Citeşte şi Primăria Capitalei ar putea cumpăra Parcul Emil Gârleanu din Sectorul 3, retrocedat în 2009
Instanța constituțională a decis în urma deliberării, cu unanimitate de voturi, admiterea excepției de neconstituționalitate cu privire la art.13 alin.(1), constatând că prevederile sale „sunt constituționale în măsura în care restituirea terenurilor forestiere aparținând domeniului public al statului se realizează numai după trecerea prealabilă a acestor terenuri în domeniul privat al statului, în condițiile legii”.
„În argumentarea soluției de admitere pronunțate în privința dispozițiilor art.13 alin.(1) din Legea nr.165/2013, Curtea a reținut, în esență, referitor la susținerile autorilor excepției privind modalitatea de restituire a terenurilor forestiere atunci când nu este posibilă restituirea pe vechiul amplasament, că statul pune la dispoziția persoanelor îndreptățite inclusiv terenurile forestiere care se regăsesc, la momentul cererii de restituire, în domeniul public, însă, prin derogare de la prevederile legii generale în materie, respectiv art. 10 alin. (2) din Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică, nu mai instituie, așa cum a prevăzut pentru situația restituirii terenurilor agricole, condiția trecerii acestora din domeniul public al statului în domeniul privat”, se precizează în comunicat.
Conform aceleiași surse, o lege specială poate institui o derogare de la legea generală, însă prin derogarea instituită nu pot fi lipsite de eficiență dispoziții din Constituție, în cazul de față cele care statuează că bunurile proprietate publică sunt inalienabile.
„Curtea a constatat că terenurile forestiere aflate în domeniul public al statului pot fi destinate reconstituirii dreptului de proprietate privată, în condițiile legii speciale, însă numai după trecerea lor în domeniul privat al statului, în condițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr.213/1998. În acest mod se realizează și cerința păstrării unui just echilibru între protecția drepturilor foștilor proprietari și realizarea interesului general al societății în apărarea și garantarea dreptului de proprietate publică al statului, în acord cu principiile enunțate în art.2 din Legea nr.165/2013”, se mai menționează în comunicat.
CCR a respins totodată, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.13 alin.(3) din Legea nr.165/2013.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se va comunica Parlamentului, Guvernului și instanțelor judecătorești care au sesizat CCR, respectiv Judecătoriei Drăgășani, Judecătoriei Sectorului 1 București și Tribunalului Vâlcea — Secția I civilă.