CCR: Sesizarea referitoare la recunoaşterea căsătoriilor gay, amânată pe 20 septembrie

UPDATE Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale, 

„Curtea, având nevoie de aprofundare a analizei tuturor dosarelor care s-au depus, (…) a amânat cauza pe 20 septembrie. (…) Avem suficiente date, decât că am simțit nevoia unei aprofundări a acestui aspect foarte important care poate să se constituie într-un precedent și trebuie să fim foarte atenți asupra modului în care vom da soluția”, a spus președintele CCR, Valer Dorneanu, după ședință.

Cu privire la afirmațiile președintelui CNCD, Asztalos Csaba, privind recunoașterea parteneriatului civil, Dorneanu a afirmat că aceasta este „problema legiuitorului să stabilească dacă recunoaște o formă de parteneriat civil, o formă de asociație”.

Alte articole

68,1% dintre români se opun căsătoriilor între persoanele de același sex, conform noului sondaj INSCOP

Bat clopote de nuntă pentru șase zodii în decembrie 2024. Vor primi vestea mult așteptată

Excepția de neconstituționalitate ridicată se referă la dispozițiile art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil.

Art. 277 din Codul civil — Interzicerea sau echivalarea unor forme de conviețuire cu căsătoria — prevede la alin. (2): Căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini nu sunt recunoscute în România; iar la alin. (4) — Dispozițiile legale privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rămân aplicabile.

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Asztalos Csaba, a arătat miercuri că actuala legislație îngrădește dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală prin interzicerea căsătoriei, el precizând că susține admiterea excepției de neconstituționalitate cu privire la drepturile cuplurilor de același sex.

„Apreciem că actuala legislație îngrădește dreptul la demnitate umană, viață intimă și de familie al persoanelor din minoritatea sexuală, interzicând căsătoria între persoanele de același fel și nerecunoașterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile, îi așază în afara societății. Or, dreptul la demnitate umană presupune dreptul individului de a fi recunoscut ca subiect de drept în individualitatea sa. Aceste persoane nu au nicio protecție”, a declarat Asztalos Csaba, la audierile de la CCR.

Citeşte şi: Curtea Constituţională: Iniţiativa Coaliţiei pentru Familie de modificare a Constituţiei întruneşte condiţiile legii

El a menționat că CEDO a statuat că țările membre ale UE trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor ce fac parte din minoritatea sexuală.

„Nu există în acest moment o obligație internațională sau o jurisprudență a Curții Drepturilor Omului care să oblige statele membre la legalizarea căsătoriei, nu vorbim de acest lucru, însă CEDO spune că statele membre trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor care fac parte din minoritatea sexuală. Noi am susținut o decizie de interpretare, de admitere a excepției de neconstituționalitate, arătând că în acest moment legislația nu recunoaște cuplurile și drepturile cuplurilor dintr-o minoritate sexuală. Interpretarea noastră este în aceeași linie cu jurisprudența CEDO. În acest sens, Italia, recent Grecia au adoptat legislație privind recunoașterea parteneriatului civil”, a explicat președintele CNCD.

Cu privire la demersul Coaliției pentru Familie referitor la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie, Asztalos Csaba a susținut că acesta trebuie avizat negativ.

Relu Adrian Coman a precizat că prin nerecunoașterea căsătoriei sale în România cu Robert Clabourn Hamilton, care a avut loc în 2010 în Belgia, nu poate beneficia de dreptul la reședință.

„Noi vom respecta decizia acestei Curți, indiferent care va fi aceea, însă sperăm că își vor baza decizia pe Constituția României și pe dreptul internațional al drepturilor omului”, a spus el.

La rândul său, Teodora Ion-Rotaru, reprezentant al Asociației ACCEPT, a amintit că se cere recunoașterea unei căsătorii încheiate în afara țării și înregistrarea ei în scopul unui drept de reședință în România.