„Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului XVIII alineatul 2 din Legea numărul 2/2013, potrivit căruia: ‘În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezenței legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la articolul 94 punctul 1 litera a)-i) din Legea numărul 134/ 2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului'”, se arată între-un comunicat al CCR.
Potrivit sursei citate, în urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv”, cuprinsă în art. XVIII alineatul 2 din Legea numărul 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/ 2010 privind Codul de procedură civilă, este neconstituțională.
„În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a reținut încălcarea principiului egalității în drepturi, rezultată din faptul că alegerea criteriului valoric — chiar dacă vizează în mod direct și nemijlocit cererea, și nu o persoană sau un grup de persoane, se repercutează asupra situației persoanei. Prin urmare, în condițiile acceptării acestui prag valoric, cetățenii nu mai sunt egali în exercitarea dreptului lor de acces la calea extraordinară de atac, parte componentă a dreptului la un proces echitabil, încălcându-se, astfel, articolului 16 alineatul 1 și articolul 21 alineatul 3 din Constituție”, se menționează în comunicat.
CCR a mai arătat că dispozițiile legale criticate introduc o dublă măsură în privința evaluării legalității hotărârilor judecătorești, legiuitorul acceptând tacit că instanța supremă își exercită rolul de unificare a jurisprudenței numai în anumite situații, atunci când cererile evaluabile în bani au o anumită valoare, ceea ce este contrar articolului 126 alineatul 3 din Constituție.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curții de Apel Brașov—Secția civilă.