CCR tranşează conflictul dintre MApN şi preşedinte. Prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării, neconstituţională

Plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat, marţi, asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de CCR, dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei”.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma «cu posibilitatea de prelungire cu până la un an» din cuprinsul art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională. Curtea a reţinut, în esenţă, că sintagma menţionată este lipsită de claritate şi încalcă astfel dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât nu prevede condiţiile şi procedura de urmat pentru prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării. Revine legiuitorului obligaţia de a stabili în mod clar aceste aspecte”, se arată în comunicat.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională.

Alte articole

Ilie Bolojan a explicat de ce Klaus Iohannis nu ar trebui să demisioneze: ”Poate să nască alte efecte”

Dan Bittman, despre rămânerea lui Klaus Iohannis la Cotroceni: ”Avem legi care pot fi cumpărate sau legi care pot fi interpretate după bunul plac”

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Curtea de Apel Bucureşti a respins, în 29 martie, solicitarea Ministerului Apărării Naţionale (MApN) de anulare a decretului prin care mandatul lui Nicolae Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării a fost prelungit, decizia nefiind definitivă.

Curtea de Apel Bucureşti a decis atunci să respingă ca inadmisibilă acţiunea formulată de Ministerul Apărării Naţionale, prin ministrul Apărării Naţionale, în contradictoriu cu Preşedintele României Klaus-Werner Iohannis, Administraţia Prezidenţială şi Nicolae Ciucă, având ca obiect anularea decretului nr.1331/28.12.2018.

Instanţa a mai decis obligarea MApN la plata către Nicolae Ciucă a sumei de 900 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată – onorariul avocatului.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Preşedintele sublinia că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”.

„Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip PSD-ist”, susţinea atunci preşedintele.

Pe 1 martie, Curtea de Apel Bucureşti a sesizat CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate articolului din legea MApN care reglementează numirea șefului Statului Major General. Sesizarea CCR a fost dispusă în cadrul procesului în care Ministerul Apărării a solicitat anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis de prelungire a mandatului şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

Pe 29 martie, Curtea de Apel a respins acțiunea prin care Ministerul Apărării cere anularea decretului de numire a generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Armatei.