CCR va discuta pe 13 decembrie două sesizări ale lui Klaus Iohannis: pe legea privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare şi pe legea privind administrarea porturilor şi căilor navigabile

Preşedintele Iohannis argumentează că actul normativ realizează o serie de intervenţii legislative asupra Legii nr. 364/2004, în sensul detalierii surselor de provenienţă ale poliţiştilor din poliţia judiciară care vor dobândi calitatea de organe de cercetare penală, a condiţiilor pentru obţinerea avizului de desemnare în poliţia judiciară, stabilirii situaţiilor în care poate fi retras avizul de desemnare în poliţia judiciară şi a procedurii aferente, respectiv reglementării situaţiilor de încetare a calităţii de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare.

Actul normativ stipulează şi o normă tranzitorie, potrivit căreia avizele de desemnare în poliţia judiciară emise anterior intrării în vigoare a actului normativ îşi păstrează valabilitatea şi dispoziţiile referitoare la retragerea avizului şi încetarea calităţii de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare sunt aplicabile. În cazul poliţiştilor care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare, dispoziţiile se aplică după 90 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Klaus Iohannis invocă aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, arătând că încalcă legea fundamentală. Acesta a mai spus că actul normativ are un conţinut identic cu cel al OUG nr. 20/2020 şi a fost iniţiată ulterior momentului în care Ordonanţa intrase deja în vigoare. Totodată, expunerea de motive a legii preia, parţial, motive enunţate în expunerea de motive a OUG nr. 20/2020.

„În cazul legii deduse controlului de constituţionalitate nu reiese motivul emiterii actului normativ, respectiv cerinţele care reclamă intervenţia normativă, cu referire specială la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare, întrucât noua soluţie legislativă se suprapune până la identitate cu soluţia legislativă aflată deja în vigoare din luna februarie 2020. (…) În absenţa unei nevoi sociale reale – de reluare a reglementării referitoare la obţinerea şi pierderea calităţii de ofiţer sau de agent de poliţie judiciară – care reprezintă însăşi fundamentul funcţiei legislative, legea criticată contravine principiului legalităţii, cu consecinţe directe asupra respectării şi protejării valorilor statului de drept, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţie”.

Citeşte şi: Victor Ciutacu: Imaginea momentului e a lui Rareș Bogdan cotrobăind printre pătrunjel și păstârnac cu Rolexul de 30.000 euro la încheietură

El mai spune că „acceptarea posibilităţii ca autoritatea legiuitoare să adopte legi cu un conţinut identic, în mod integral, cu cel al unor acte normative în vigoare, ar reprezenta o golire de conţinut a funcţiei legislative a Parlamentului şi a rolului său constituţional, aspect contrar art. 61 alin. (1) şi art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, dar şi a art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin raportare la jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale. De altfel, dispoziţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a şi dispoziţiile art. 115 alin. (7) şi alin. (8) din Constituţie indică procedura de urmat de către Parlament în cazul delegării legislative şi legiferării prin ordonanţe de urgenţă, şi, din această perspectivă, legea criticată pune în discuţie respectarea unui mecanism democratic instituit la nivel constituţional”.

Şeful statului invocă şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă şi argumentează că unele norme vor fi abrogate ca efect al intrării în vigoare a legii criticate.

„Într-o astfel de situaţie, normele de trimitere rămân fără obiect şi fac trimitere la norme ieşite din fondul activ al legislaţiei, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie, normelor de tehnică legislativă şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale (…) şi, implicit, art. 147 alin. (4) din Constituţie”, conform sesizării.

Şeful statului critică şi norma tranzitorie, în textul sesizării la CCR.

„Folosind sintagma «Avizele de desemnare în poliţia judiciară emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează valabilitatea» şi faţă de succesiunea de acte normative cu un conţinut identic, se creează o confuzie cu privire la efectul acestor norme tranzitorii, distorsionându-se aplicarea principiului tempus regit actum cu privire la avizele de desemnare aflate în procedura retragerii”, precizează Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis adaugă că o interpretare neunitară a efectelor din legea supusă controlului de constituţionalitate generată de succesiunea de acte normative aplicabile în timp referitoare la ofiţerii sau agenţii de poliţie cu privire la care s-a declanşat procedura de retragere a avizului de desemnare în poliţia judiciară poate impacta asupra dosarelor penale aflate în curs de soluţionare, cu efecte asupra legalităţii actelor de procedură îndeplinite de aceştia.

Prin urmare, şeful statului solicită Curţii Constituţionale să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare este neconstituţională.

CCR discută sesizarea lui Iohannis privind legea privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a trimis, luni, la  CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996.

Legea are ca obiect de reglementare aprobarea OUG 160/2020, act normativ care implementează la nivel naţional măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/352 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare şi a normelor comune privind transparenţa financiară a porturilor.

„În urma parcurgerii procedurii de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 18/2023, în temeiul art. 77 alin. (2) coroborat cu art. 147 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul a adoptat legea cu o serie de modificări şi completări care excedează limitelor deciziei instanţei constituţionale şi care depăşesc şi limitele cererii de reexaminare formulate de preşedintele României, motiv pentru care considerăm că Legea privind aprobarea OUG 160/2020 supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5), art. 77 alin. (2) şi art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie”, precizează preşedintele Iohanis, în sesizare.
Anul trecut, şeful statului a cerut Parlamentului reexaminarea legii. El a argumentat că, în procedura de reexaminare, unica modificare operată de Parlament în cuprinsul legii de aprobare a constat în reducerea duratei experienţei profesionale necesare pentru a fi selectat ca membru al organelor de conducere ale administraţiilor portuare, de la minimum 5 ani la minimum un an de experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice care desfăşoară activităţi specifice sectorului transport, logistic şi administrarea infrastructurii.

În ianuarie anul acesta, Klaus Iohannis a formulat o sesizare de neconstituţionalitate, care a fost admisă în februarie de către judecătorii Curţii Constituţionale.

Preşedintele României a subliniat că, deşi Parlamentul trebuia să îşi limiteze intervenţia la cadrul trasat de cererea de reexaminare, acesta a efectuat modificări şi completări care excedează acestor limite, adoptând legea criticată cu încălcarea art. 77 alin. (2) şi art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie şi a altor norme constituţionale.

Klaus Iohannis a criticat, în textul sesizării, prevederile care reglementează criteriile de selecţie pentru membrii organelor de conducere ale administraţiilor în care infrastructura portuară aparţine domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu, despre creșterea cheltuielilor pentru apărare de la 2% din PIB la 2,5% . „România este și va rămâne un furnizor de stabilitate în regiune”

Astfel şeful statului a arătat Parlamentul a modificat domeniul de activitate al entităţilor în cadrul cărora persoanele din organele de conducere ale administraţiilor portuare trebuie să dovedească o experienţă de minimum 5 ani, reglementând generic „experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice cu capital de stat sau privat” şi permiţând, practic, oricărei persoane care îndeplineşte această condiţie, indiferent de domeniul în care şi-a desfăşurat activitatea anterior, să ocupe o funcţie în organele administraţiilor portuare ale statului.

„O astfel de modificare reprezintă o soluţie complet nouă, care nu doar că depăşeşte limitele reexaminării, ci, prin gradul ridicat de generalitate, diluează orice standard de experienţă profesională necesară într-un domeniu relevant pentru conducerea administraţiilor portuare ale statului român”, a spus şeful statului.

El a punctat că o astfel de intervenţie echivalează cu o ignorare a limitelor solicitării preşedintelui României, prin lărgirea sferei de activitate a entităţilor în care potenţialele persoane din conducerea administraţiilor portuare ar putea proba experienţa.

De asemenea, şeful statului a adăugat că standardele profesionale privind ocuparea funcţiilor din cadrul organelor de conducere ale administraţiilor portuare au fost succesiv diminuate, până la diluare.

„Pentru aceste considerente, acţionând în acest mod, Parlamentul a depăşit limitele cererii de reexaminare şi deciziei Curţii Constituţionale, cu încălcarea art. 77 alin. (2), art. 147 alin. (2) şi alin. (4) şi art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la principiul colaborării loiale”,conform sesizării.

Prin urmare, preşedintele Iohannis a argumentat că legea instituie o obligaţie în sarcina Ministerului Transporturilor de a demara procedura de selecţie pentru toţi membrii organelor de conducere de la toate administraţiile portuare în care infrastructura portuară aparţine statului. Cu toate acestea, stabileşte şi că membrii organelor de conducere ai administraţiilor portuare „selectaţi pe legislaţia actuală îşi vor exercita mandatul conform legislaţiei actuale, în cadrul administraţiilor unde nu au fost demarate proceduri”.

Referitor la utilizarea sintagmei „legislaţiei actuale”, Iohannis a spus că norma este una neclară.

„Într-o astfel de situaţie ambiguă de reglementare, în ipoteza intrării în vigoare a legii criticate, moment în care ‘legislaţia actuală’ va fi chiar legea nouă, în realitate, normele îşi pierd caracterul tranzitoriu. În consecinţă, nu vor exista norme tranzitorii pentru situaţia membrilor aflaţi în prezent în organele de conducere ale administraţiilor portuare, efect contrar celui, aparent, urmărit de legiuitor şi solicitat de preşedinte în cererea de reexaminare. O astfel de situaţie incertă este de natură să pună în discuţie securitatea raporturilor juridice şi însăşi funcţionarea administraţiilor portuare, cu implicaţii majore pentru statul român, inclusiv din perspectiva securităţii naţionale”, mai indică sursa citată.

„Prin modalitatea de legiferare, intervenţiile realizate de Parlament cu depăşirea limitelor reexaminării formulate şeful statului şi cu încălcarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, Legislativul şi-a încălcat obligaţiile constituţionale, legiferând cu încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16, art. 77 alin. (2) şi art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţie”, mai argumentează preşedintele Iohannis.

Citeşte şi: Punct culminant în scandalul pe legea pensiilor din comisia de la Senat: „Caută motive să nu crească pensiile românilor. Eu n-aş fi dat 240.000 de euro pe peni**ri şi vag**e de pluş”