Ce a făcut ELENA UDREA în ŞASE ani de deputăţie

Avocat de profesie, Elena Udrea a intrat în politică în 2004 când a devenit membru PNL. La scurt timp ajunge consilier general în echipa primarului reales Traian Băsescu. După ce acesta din urmă este ales preşedinte, Elena Udrea este numită şefă a Cancelariei Prezidenţiale.

Citeşte şi: Ce AVERE are ELENA UDREA. Ultima declaraţie depusă de deputat, aflat acum în arest

În octombrie 2005 demisionează din PNL în favoarea Partidului Democrat, ulterior PDL. Elena Udrea rămâne în anturajul preşedintelui Traian Băsescu, iar în noiembrie 2008 este aleasă deputat în colegiul 25 din Bucureşti.

Activitatea parlamentară în primul mandat de deputat 2008-2012

Alte articole

Elena Udrea, chemată din nou în instanță! ANAF vrea drepturi depline asupra bunurilor ei

Pronunţarea ÎCCJ asupra cererii de eliberare a Elenei Udrea, amânată pentru 12 decembrie

Ministru în cabinetul Boc până în februarie 2012, Elena Udrea nu a bifat foarte multe lucruri în calitate de deputat, mandat pe care l-a câştigat cu o mare promisiune: să sprijine construcţia primului tronson nou de metrou din ultimii 20 de ani, care ar urma să facă legătura între Universitate și Drumul Taberei.

În cei patru ani de mandat, ministrul-deputat Elena Udrea a avut doar 14 luări de cuvânt în Parlament şi numai 3 propuneri legislative.

Dintre cele 14 luări de cuvânt în Parlament, majoritatea au venit din poziţia de ministru şi au vizat chestiuni legate de turism şi dezvoltare regională. Astfel, două dintre ele au fost legate de dezbaterea unor moţiuni de cenzură.

În ceea ce priveşte cele 3 propuneri legislative, Udrea se numără printre alţi zeci de deputaţi şi senatori semnatari ai iniţiativelor, aşa că nu se cunoaşte contribuţia exactă a Elenei Udrea la aceste proiecte.

Cert este însă faptul că toate aceste iniţiative legislative, la care deputatul Elena Udrea ar fi contribuit, au fost respinse definitiv de ambele camere ale Parlamentului.

Citeşte şi: Carmen Harra, previziuni SUMBRE despre viitorul Elenei Udrea

Într-una dintre propunerile legislative, iniţiate mai exact de deputaţii Sulfina Barbu şi Marius Dugulescu, era vorba despre înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină. Propunerea, inspirată din modelul occidental, presupunea ca avortul să fie posibil doar cu aviz de la medic.

Mai exact, iniţiativa însemna ca medicul care a depistat sarcina să fie obligat să informeze femeia că nu poate face avort fără dovada unui certificat de consiliere emis în cabinetul de consiliere pentru criza de sarcină. Consilierea s-ar fi realizat prin cel puţin o sedinta, în functie de voinţa gravidei. De asemenea, gravida poate avea o perioadă de gândire de cinci zile în care să reflecteze la sfaturile primite de la medic, psiholog sau asistentul social din centrul de consiliere.

Proiectul a stârnit mari controverse, iar ONG-urile au sărit să-l conteste. Reprezentanţii ONG-urilor au cerut respingerea proiectului pentru că acesta ar condiţiona “accesul femeilor la serviciile medicale de întrerupere voluntară a sarcinii de participarea la şedinte de consiliere şi îşi popune, în mod evident, manipularea deciziilor personale ale pacientelor.”

Activitatea parlamentară în al doilea mandat de deputat 2012-prezent

Elena Udrea devine pentru a doua oară deputat în colegiul nr. 4 din NEAMŢ. Deşi în primul său mandat, Elena Udrea a condus un minister, în cel de-al doilea s-a putut dedica în întregime activităţii de parlamentar.

Ce a însemnat pentru Elena Udrea legislatura 2012 până în prezent? A însemnat 10 luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaţilor.

Citeşte şi: SONDAJ. Peste 70% dintre români cred că ELENA UDREA este vinovată

Dintre acestea, două sunt recente, cele în care fostul ministru s-a apărat în faţa cererilor DNA de încuviinţare a urmării penale şi de arestare în dosarele Gala Bute şi Microsft.

Pe lângă aceste luări de cuvânt înplen, Elena Udrea a mai avut două declaraţii politice, 6 întrebări şi interpelări şi 9 propuneri legislative.

Din cele 9 iniţiative legislative, aproape jumătate au fost respinse definitiv de cele două camere ale Parlamentului. Dintre celelalte rămase, 2 se află la Senat, 2 la comisii şi 1 se află pe ordinea de zi.

Una dintre aceste propuneri legislative, care se află la Senat, priveşte practica elevilor şi studenţilor. Proiectul prevede ca aceştia să încheie în mod direct cu angajatorul „contracte individuale de practică”.

Potrivit acestui proiect de lege, programele de practică mai lungi se pot desfăşura în orice perioadă a anului. Propunerea legislativă prevede, de asemenea, ca studenţii sau elevii care fac practică în baza acestui contract individual să fie remuneraţi în situatia în care contractul de practică se prelungeşte peste numărul minim de ore, caz în care angajatorul este obligat sa plăteasca minimum 80% din salariul minim pe economie. În schimb, angajatorul nu va plăti, practic, impozitul aferent remuneraţiei plătite practicantului.

Citeşte şi: Cătălin Tolontan: Există ipoteza că TOPOLICEANU a fost racolată de un SERVICIU SECRET când era lângă Udrea

O altă propunere legislativă care se află la comisii, deşi a fost o dată respinsă de Senat, cere modificarea şi completarea Ordonanţei de Guvern nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

Dacă acest proiect de lege va fi adoptat, acesta va introduce dreptul autorităţilor publice locale de a prelua integral sau parţial finanţarea lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic pentru locuinţele aflate în proprietate privată, cât şi posibilitatea de a accesa credite cu dobândă subvenţionată de către beneficiari.