Ce a spus Alfred Bulai la ”spovedanie” în fața judecătorilor despre relațiile cu studenții săi și despre viața sa sexuală

Alfred Bulai s-a lăudat în fața juecătorului cu toate lucrurile bune pe care le-a făcut ca profesor, felul și procedurile sale didactice, dar a vorbit și despre relația cu una dintre martorele cheie ale anchetatorilor. Pe lângă toate acestea, Alfred Bulai a răspun și la întrebări deloc comode ale procurorilor, care au vrut să înțeleagă precis natura și substraturile faptelor sale penale. Potrivit Cancan.ro, Alfred Bulai  le-a povestit procurorilor cum îi selecta pe studenți pentru stagiile de practică sociologică.

”La momentul anului 2022 și 2023, în cadrul facultății (din cadrul SNSPA) ocupam următoarele funcții: profesor universitar și șef al Departamentului de Sociologie.

În legătură cu acuzația ce mi se aduce, arăt că toate aceste sesiuni le fac de 20 de ani, în sensul că se organizau astfel de ieșiri, practic un stagiu de practică sociologică, la finalul fiecărui an universitar.

În ultima zi am o întâlnire cu fiecare student, în cadrul căreia dau un feedback individual cu privire la activitatea desfășurată în practică.

Alte articole

Decizie de ultimă oră luată de Tribunalul Bucureşti în cazul lui Alfred Bulai. Ce se întâmplă cu sociologul acuzat de folosire abuzivă a funcţiei şi agresiune

Profesor la SNSPA, după agregarea a 9 sondaje: Ciolacu = 16,74%, Simion = 11,98%, Lasconi = 9,86%, Ciucă = 9,25%, Geoană = 8,73%

Observam anumite aspecte negative ale studenților pe parcursul stagiului de practică, pe care le evidențiam la începutul întâlnirii, iar ulterior analizam evoluția studentului pe durata stagiului de practică, uneori această analiză se făcea după un an, întotdeauna la finalul stagiului de practică.

Stagiul de practică sociologică putea fi inițiat de orice profesor din cadrul universității.

La acest stagiu de practică se puteau înscrie toți studenții care solicitau acest lucru, mai mult, aceștia erau selectați întrucât li se atrăgea atenția că este foarte mult de muncă, iar stagiul este foarte obositor, descriindu-le în detaliu condițiile.

La a doua ședință erau întrebați dacă aveau probleme de ordin medical și se organiza programul, regimul alimentar”, a povestit Alfred Bulai.

Citește și: Alfred Bulai își dezumaniza victimele pentru a le face să se dezbrace. UPDATE: Sociologul rămâne în arest la domiciliu

Profosorul a vorbit și despre Teodora Batâr, una dintre tinerele care l-au acuzat.

”Teodora Batâr a spus că nu mănâncă carne. I-am atras atenția că raportat la muncă, ar necesita să se hrănească cu carne, dar ea mi-a răspuns că se va descurca.

Toate practicile sunt organizate în 2-3 echipe formate dintr-un număr relativ de studenți. Aceștia propuneau meniul pentru a nu se repeta același fel de mâncare. Colegii au avut grijă de Teodora Batâr deoarece știau că ea nu consumă carne.

În anul 2022, am organizat un astfel de stagiu de practică la care au participat în comuna Sadova, județul Suceava, la care au participat studenții.

Eu încercam să ajung cu o zi mai devreme pentru a face cumpărături și pentru a asigura cele necesare pe durata stagiului de practică. Studenții au ajuns în 25.06.2022, de regulă se cazau în prima zi, îi împărțeam pe echipe și îi trimiteam într-o recunoaștere a localității, unde urmau să desfășoare activitățile stabilite prin stagiu.

Studenții aveau un program stabilit, în sensul în care aveau micul dejun servit în jurul orei 08, de regulă, apoi în unele zile se desfășurau anumite ședințe de stabilire a programului zilnic, apoi studenții plecau în teren, fiind organizați în echipe.

În prima fază se aplicau doar chestionarele localnicilor, după care puteau să facă interviu.

Pe baza chestionarelor și a interviului, fiecare student avea obligația să întocmească o lucrare, care era importantă pentru parcursul lor profesional ulterior în sensul în care studenții erau și cei care culegeau și datele necesare întocmirii proiectului.

În fiecare seară, echipa de serviciu se întorcea mai devreme, în jurul orei 17:30, pentru a pregăti cina, iar restul la 19:20 – 20:00, dar asta în primele zile.

În momentul în care începeau interviurile, programul era mult mai flexibil.

Cina se lua împreună cu toată lumea și cu colegii mei.

După cină se organizau două ședințe, prima fiind obligatorie și care dura în jur de 2-3 ore, vorbind cu fiecare pe rând ce au făcut în ziua respectivă.

A doua ședință era facultativă și se desfășura în jur de miezul nopții.”

”M-am gândit să implementez această ședință informală acum 20 de ani cu scopul ca studenții să socializeze între ei, întrucât am observat că aveau tendința de a se organiza în mici bisericuțe și am apreciat că activitatea astea i-ar reuni.

La sfârșitul primei ședințe moțăiau, iar după a doua erau veseli.

Studenții au avut o părere pozitivă, dar au existat și studenți care au regretat că au venit în practică.

La sfârșitul practicii au existat filmulețe în legătură cu părerile despre practică.

În cadrul acestei ședințe informale, organizam anumite jocuri, cum ar fi: își puneau reciproc întrebări și le spuneam să fie atenți atât la întrebări, cât și la răspunsuri, urmărind ca ei să învețe să pună întrebări pentru a dezvolta atenția și cunoașterea între ei. Unele dintre aceste jocuri nu văd dacă ar avea sau nu tentă sexuală.

E un fel de test, în una din zile le vorbeam despre testele proiective pentru a înțelege proiecția.

Șarpele este un simbol falic, precum și peștera, în sensul organului genital feminin, ambele fiind simboluri din psihanaliză.

Nu apreciez că aceste jocuri aveau o tentă psihoerotică.

Eu le spuneam să își imagineze și ei notau pe o hârtie răspunsurile, iar ulterior le făceam o decriptare a mesajului consemnat.

Fiecare ședință era nouă, nu aveam același program în fiecare seară și au existat seri în care studenții se jucau mima, iar la final studenții făceau comentarii.

Primul tip de temă era reprezentată de o discuție a unor personaje la cârciumă, iar studenții improvizau.

Temele le stabileam eu sau ei.”

Sceneta interpretată de studenți: ”Bărbatul impotent, femeia, nemulțumită”

”Este posibil ca studenții să fi interpretat și o scenetă în care impersonau o situație de cuplu în care bărbatul era impotent, iar femeia era nemulțumită de actul sexual și ar fi trebuit să aibă niște replici inventate de ei, pe marginea situației, fiind vorba despre o improvizație și cum ar fi reacționat fiecare.

Se mai foloseau cuvinte triviale, informale, atât de către cadrele didactice, cât și de către studenți, deoarece această ședință era informală, iar în cadrul acesteia aveau voie să consume băuturi alcoolice.

Cine nu voia să vină, nu venea, putea să doarmă.

Reacțiile studenților erau pozitive în proporție de 90%, dar cu siguranță au existat și persoane care s-au arătat nemulțumite, chiar dacă nu pe loc.

În penultima seară de practică se organiza un concurs între echipe, existând 3-4 categorii de probe, logică și argumentare, creativitate, provocări și obligatoriu un concurs între echipe cu scopul de a socializa între ei.

Ei lucrau toată ziua la proba artistică, iar acum 10 ani au făcut filme în ultima zi. Probele erau scrise de ei pe bilete și trase la sorți.

La sociologie, orice temă este abordabilă, inclusiv teme legate de viața privată a studenților și a cadrelor didactice, în scopul de a discuta, de a afla răspunsuri despre orice fel de subiect.”

”Apreciez că relațiile mele cu studenții, atât în cadrul stagiilor de practică, cât și în cadrul mediului universitar erau unele destul de bune.

Sunt profesor de 35 de ani și am avut în jur de 4-5.000 de studenți.

Nu au existat vreodată plângeri sau acuzații la adresa mea de nicio natură.

În anul 2022, persoana vătămată, Teodora Batâr, era studentă în anul întâi, iar natura relației mele, în calitate de cadru didactic, cu aceasta, era caracterizată ca fiind o relație apreciativă atât ca studentă, cât și ca personalitate.

A avut numai note de 10.

Studenta s-a înscris la stagiul de practică, deși am avertizat-o asupra condițiilor în care urmează să se desfășoare stagiul, iar atitudinea manifestată de aceasta în cadrul ședințelor formale și informale din stagiul de practică era una bună sau foarte bună.

Nu am atitudini negative față de femei, iar cu bărbații pot să fac glume, cu cei care știu că o să suporte respectivele glume, însă este posibil ca prin anumite cuvinte să fi deranjat anumite persoane.”

Alfred Bulai a vorbit și despre varianta lui, cum s-a petrecut incidentul cu Teodora Batâr, când aceasta s-a dezbracat în fața lui.

”În ultima zi a stagiului de practică se organiza un feedback individual cu fiecare student, iar în ultima zi a stagiului din anul 2022, respectiv la data de 04.07.2022, la un astfel de feedback individual a participat și studenta Teodora Batâr. Toate aceste feedbackuri individuale aveau loc pe terasa de la camera unde eram cazat eu. Am apreciat că astfel de întâlniri individuale nu pot avea loc în sala de ședință deoarece aveam nevoie de un spațiu privat, aceasta fiind semipublică, având în vedere că terasa se afla la etajul 1, cu vedere la curtea interioară.

I-am zis Teodorei să vină pe terasa aferentă camerei mele, care era dotată cu o masă, scaune și practic stăteam fața în față cu studenții și masa era între noi.

Am invitat-o pe studenta Teodora Batâr să ia loc la masă și am început să vorbesc cu aceasta, întrebând-o cum i s-a părut stagiul de practică. Nu îmi aduc aminte ce a răspuns ea și ce am spus eu. I-am spus la un moment dat, în a doua parte: Când te-am văzut prima dată pe ecran, pe Zoom, m-am întrebat ce naiba vrea și femeia aceasta de la practică, întrucât nu pare un om care să facă practică de teren deoarece părea genul de persoană care nu e legată de o lume rurală și mai ales de a vorbi cu oameni pe teren care sunt de o cu totul altă condiție.

I-am spus aceasta deoarece consideram că m-am înșelat și așa fac eu, dau sfaturi, nu trebuie să le ia nimeni în serios. I-am zis că ea este foarte drăguță ca om și că asta e o problemă pentru ea și nu un avantaj. Vreau să dezvolt și să spun că i-am zis: în momentul în care pui accent pe aspectul exterior, e greu ca lumea să mai tracă dincolo de acest aspect. Mai mult, i-am zis că: faptul că vorbește puțin, nu are încredere în ea, face ca ea să nu arate ceea ce există dincolo de aspectul fizic și că ar trebui să lucreze la asta, inclusiv în ceea ce privește încrederea în forțele proprii.

Nu i-am spus că este un nimeni și că nu are nimic interesant. Sub nici o formă la această întâlnire nu i-am spus că este un obiect sexual. Nu i-am spus că nu există nimic valoros la aceasta dincolo de atracția sexuală pe care o emană.

I-am zis că nu o cunoaște lumea, respectiv profesorii, suficient de mult referitor la nivelul competenței și abilităților pe care le are.

I-am atras atenția că un mod de a face carieră este reprezentat de posibiltitatea de a fi remarcat de profesori.”

”Persoana vătămată nu a manifestat o stare de temere, șoc, ba chiar a zâmbit entuziasmată față de cuvintele folosite.

Nu am folosit un ton agresiv.

Am vorbit despre conceptul încrederii și în acest context am întrebat-o ceva legat de expunerea corpului și de nudism, încercând să îi sugerez dimensiunea generală a nudismului, în încercarea de a vedea că este o condiționare socială încrederea în sine, inclusiv în propriul corp, în sensul că avem timiditate sau rușine în ceea ce privește persoanele apropiate, iar în vacanță avem standarde mai scăzute raportat la normal.

În contextul discuției despre nudism, am întrebat-o de principiu: dacă poate să se dezbrace complet, iar ea mi-a răspuns că nu e nici o problemă să se dezbrace, discuția fiind pur ipotetică, despre posibilitatea de a se dezbrăca în principiu, reacția mea a fost de genul: Ei, sigur!, fără a-mi aminti cu exactitate dacă m-am manifestat în acest fel.”

”Ea s-a ridicat de la masa de pe terasă, nu îmi aduc aminte dacă a spus ceva, m-am ridicat după ea și m-am dus după ea în cameră. Ușa era deschisă și am văzut că persoana vătămată Teodora Batâr era în sutien, iar bluza pe care o avea pe ea o avea în mână. Eu am rămas în ușă, iar ea s-a îmbrăcat imediat.

Și-a dat tricoul jos, cred că a durat 3-4 secunde, toată scena nu a durat mai mult de 15 secunde. Reacția mea a fost una de uimire întrucât nu am știut cum să reacționez, probabil din acest motiv am râs, fiind acel zâmbet prostesc când nu știi cum să reacționezi.

I-am zis: Nu mă așteptam!, inclusiv în sensul pozitiv, întrucât mi s-ar fi părut aiurea să fi avut o reacție negativă, posibil să îi fi spus: Bravo, ești mai tare decât credeam!.

Nu am observat ca persoana vătămată Batâr Teodora să manifeste o atitudine de temere, șoc, pur și simplu atitudinea am perceput-o ca fiind una normală, dar acum pot să emit următoarea părere: Era un gen de entuziasm care ținea de o nebunie a tânărului care arată că poate să facă lucruri, ea nefiind în situația de a face cine știe ce prostii. A fost o reacție ca să arate că e mult mai tare decât se credea.

Persoana vătămată s-a îmbrăcat și a plecat.

Ulterior, persoana vătămată a participat la colocvii, a vorbit.

Cuvântul sexicioasă îl folosesc în anumite situații, deoarece cuvântul sexi mi se pare unul firesc, deoarece diminutivele nu mi se par dure.

Nu îmi aduc aminte să îi fi spus studentei Teodora Batâr că este sexicioasă, cel puțin nu academic, iar în mediul privat nu îmi aduc aminte.

Nu știu dacă am făcut sau nu parte din comisia de licență, însă desfășuram activitate didactică în anul I și II, inclusiv în anul III, când cursul meu era opțional.

Este o aberație să se gândească cineva că în anii următori, când urma să facem cursuri împreună, nu ar fi luat note mari.

În ceea ce privește dezvoltarea profesională ulterioară, le ofer sfaturi, îi îndrum.

Se poate crea în mintea studenților că pot avea o influență asupra dezvoltării profesionale ulterioare finalizării studiilor superioare, întrucât apreciez că aceasta este menirea mea de profesor.”, a mai spus Alfred Bulai.

Profesorul a mai spus: ”Nu am explicație la acuzația persoanei vătămate Teodora Batâr, că aș fi constrâns-o moral să își dea jos tricoul, întrucât nu am folosit expresii umilitoare, iar în raport de relația profesor-student, mai exact raportul de autoritate existent între un cadru didactic și un student, învederez că nu am văzut nicio reacție negativă.

Reacția de autoritate o manifestam în raport de toți studenții, dar în general învederez faptul că sunt un profesor dur în primul an, dar cu trecerea timpului le par mai simpatic.

După finalizarea stagiului de practică, nu ne-am mai văzut decât la începutul anului universitar.

Le spun studenților la orice curs că, în măsura în care vor să aprofundeze lucrarea pe care au avut-o de întocmit, putem să ne întâlnim și în privat, inclusiv la școală, terasă. În acest context, m-am întâlnit cu Teodora și Roxana Hulea, cea care a avut probleme medicale, cred că de două-trei ori în decursul anului universitar 2022-2023, pentru aprofundarea temelor și lucrărilor realizate.

Ne-am întâlnit la o terasă din Agronomie. Au existat și situații când m-am văzut cu studenta Teodora Batâr pentru a discuta despre lucrare și despre nișe poezii pe care le scria. Cred că o data ne-am dat o astfel de întâlnire despre poeziile pe care le scria.

Glumesc în general foarte des, așa sunt eu, nu am chestiuni de mitocănism, că oi mai fi zis glume, habar n-am, poate și bancuri, puteau fi și glume sau bancuri cu tentă sexuală dar nu erau porcoase.

Făceam și astfel de glume cu tentă sexuală, chiar dacă mă întâlneam cu studenta, pentru a aborda teme legate de activitatea didactică, deci abordam și subiecte diverse.

Reacția studentei era absolut firească. Nu am o problemă dacă cineva se uită urât, nu am sesizat o astfel de problemă. În momentele în care ne-am întâlnit, nu am întâlnit astfel de reacții disconfortante sau stânjenitoare din partea studentei.”

Alfred Bulai a povestit ce s-a întâmplat cu Teodora, studenta care l-a acuzat de infracțiuni sexuale, în stagiul de practică de la Albac.

”La finalul anului universitar 2022, în perioada 29 iunie – 09 iulie 2023, am organizat un nou stagiu de practică în localitatea Albac. La acest stagiu de practică au participat o parte din cei care au fost și anul trecut. Programul stabilit pentru zilele de practică era similar celui din anul precedent, cu organizarea celor două ședințe, formală și informală. Au participate o parte, o parte nu. Cosmin Pamfile cred că a fost doar o dată sau de două ori. Menționez faptul că nu am impus studenților să participe la ședința facultativă.

În fiecare practică au fost oameni care au participat mai puțin, scopul întâlnirilor fiind să se simtă bine.

În prima zi de practică propriu-zisă, la masa de seară, o fată a leșinat, cu spasme, un comportament care a speriat pe toată lumea, am anunțat ambulanța. Am avut un noroc uriaș deoarece gazda era paramedic. Ceilalți colegi și profesorii s-au speriat.

A fost transportată la spital. Teodora Batâr plângea, țipa că moare, era speriată că o să moară. În acest context am încercat să o calmez, a zis că are mâinile amorțite, am ținut-o de mână, m-a strâns tare de mână, i-a dat cineva magneziu. Am apreciat că este o cădere de calciu.

Pe studenta Teodora Batâr am atins-o la degetul mare de la picior, în lateral, am masat jumătate de minut.

Nu i-am mângâiat piciorul. Nu am atins-o mai sus de genunchi pe picior.

Nu știu dacă am atins-o pe spate, pe cap, pe mâini, totul fiind în contextul liniștirii, întrucât tremura.

Nu am apreciat că persoana vătămată era deranjată de acest gest al meu deoarece persoana vătămată era în criză.

Nu am mai atins-o în alte părți. (…) Nu i-am spus că merită bătută și nu pot identifica contextul în care i-aș fi adresat astfel de cuvinte.

Îmi doream să văd evoluția studentelor, iar în măsura în care nu se conformau și observam o evoluție, le atrăgeam atenția sau nu le mai spuneam deloc.

În foișor, în raport de declarațiile date de persoana vătămată organelor de urmărire penală, arăt că există posibilitatea să îi fi atras atenția că nu evoluează, însă nu îmi aduc aminte dacă am atins-o. Nu am niciun fel de amintire care să îmi sugereze că aș fi tras-o lângă mine, că aș fi apucat-o de umăr, că aș fi tras-o de cap spre mine, nu realizez cum aș fi putut face acest lucru.

Orice aș fi spus ar fi fost în zona glumelor. Nu am fost niciodată agresiv în tabără, cu nimeni.

Consider că persoana vătămată este o persoană simpatică, mi s-a părut un personaj interesant ca personaj, nu neapărat fizic, iar faptul că arăta bine este o chestiune secundară.”

”Referitor la declarația persoanei vătămate, potrivit căreia doream să o sărut, arăt că e greu de imaginat să probezi de ce te uiți nu știu cum la o persoană. Nu îmi aduc aminte de episodul din foișor. Sunt convins că am fost în foișor cu mai multe persoane, însă nu îmi aduc aminte detalii.

În stagiul de practică am dormit singur, dar în noaptea evenimentului cu R am rămas eu cu C și cu P la mine în cameră până dimineața, unde am vorbit până spre dimineață. Bănuiesc că Teodora Batâr m-a înregistrat la feedbackul individual din 2023. Eu nu știu înregistrarea, am bănuit, și nu cunosc conținutul înregistrării pentru a emite o părere cu privire la aceasta. Am vizionat materialul care circula prin presă și arăt că ala e un program editat, sunt bucăți de material și nu îmi dau seama, fiind scoase din context. În acel stagiu de practică, m-am apropiat de persoana vătămată doar în contextul în care doream să îi acord sprijin deoarece a avut acel atac de panică. Colocviul din ultima seară se înregistrează, momentele artistice făcute de ei și declarațiile lor.

Eu filmam exterioare, interviuri video. Este posibil să fi vorbit de scara curajului cu persoana vătămată.”

”Nu știu dacă i-am cerut persoanei vătămate să se dezbrace pentru a demonstra că a căpătat mai mult curaj. Acest fragment care a apărut și în presă nu știu în ce context a fost redat, spus.

Le mai spuneam studentelor să aibă grijă cum arată. De complimentat mă îndoiesc că le-am spus, dar le atrăgeam atenția să aibă grijă cum se aranjează în anumite situații.

Este posibil să fi spus că nu este nimic să îți arăți corpul și că nu e nici pozitiv, nici negativ, nici moral, nici imoral.

Ulterior stagiului de practică, am vorbit cu R și i-am spus că i-au rămas în cameră obiecte vestimentare și niște cercei. Cerceii i-am luat eu în mașină, rămânând la mine luni întregi până i-am restituit la terasă în Agronomie, distinct de cadrul academic, universitar.

Pe Teodora Batâr am văzut-o pe hol, la facultate, în nu știu ce context. Au fost trei întâlniri, am zis să vorbesc cu ea, am purtat o conversație absolut firească și am lăsat-o la Lujerului.

A rămas că vorbim cealaltă săptămână și am zis că mergem la mine în cartier la Urban House, dar m-a sunat un curier.

Cealaltă săptămână ne-am văzut și cred că am fost înregistrat, a fost mai veselă, mai zâmbăreață și evident că și eu am fost mai zâmbăreț și am făcut o glumă, nu știu ce naiba am discutat acolo două ore și ceva.

Nu i-am sugerat studentei Teodora Batâr favoruri de natură sexuală și nici unei alte studente, întrucât în general nu îmi manifest autoritatea în raport cu cineva.”

Alfred Bulai a mai povestit că este divorțat din anul 2012 și că nu are o relație amoroasă cu cineva. ”Nici în anii 2022-2023. Singura relație de prietenie o am cu Corina Benga, care mi-a fost studentă și doctorandă”.

”Nu recunosc acuzațiile care mi se aduc și sunt convins că a existat o super reacție a Teodorei Batâr pe care eu nu am anticipat-o referitor la problemele anterioare recunoscute de ea, intenția mea însă a fost în permanență să vin în sprijin, de orice fel, în primul rând pe plan profesional”.

Reprezentatul Ministerului Public i-a pus, apoi, câteva întrebări sociologului.

RMP: Cum va explicați că multe persoane au relatat aceeași modalitate de abordare cu prilejul interviurilor date cu prilejul de feedback?

Bulai: O parte din modurile mele de adresare sunt întrebări identice, pe care le pun tuturor.

RMP: Ați cerut acordul studenților pentru înregistrările pe care le realizați?

Bulai: Este un acord tacit, daca nu le conveneau spuneau.

RMP: V-a cerut vreun student să îi arătați înregistrările realizate cu ocazia jocurilor?

Bulai: Nu le-a văzut nimeni niciodată, au existat studenți care doreau să le vadă, dar nu am acceptat. În nebunia mea vreau să rămână o dovadă a practicii pe care o abordasem. Regula este ca aceste filmulețe să nu ajungă publice.

RMP: Ați afirmat vreodată că prin înfometare sau lipsă de somn se diminuează reflexele ?

Bulai: Nu. La nesomn am zis că te face să fii mai curajos.

RMP: Ce afirmații ați făcut cu privire la studenții care nu rămâneau la jocurile de noapte?

Bulai: Nu am făcut niciun fel de afirmații.

RMP: Care a fost motivul pentru care ați stabilit programul taberei în acest mod?

Bulai: Am stabilit că se întorc la pensiune în condițiile în care aveau neapărat nevoie, dar nu făceam eu chestia asta, că de asta aveau șefi de echipă, împotriva voinței mele.

RMP: Ce cunoștințe aveți despre presopunctură?

Bulai: M-am tratat ani de zile cu presopunctură. Sunt autodidact, am învățat. Am cunoștințe și despre acupunctură. Am cunoștințe suficiente cât să cunosc zonele vulnerabile.

RMP: Care a fost motivul pentru care i-ați pus persoanei vătămate Teodora că ceilalți profesori au o părere proastă despre ea, dar doar dumneavoastră aveți o părere bună și îi vedeți pontențialul?

Bulai: Nu i-am spus acest lucru, doar am avertizat-o că nu se pune suficient în evidență.

RMP: I-ați dat sfaturi persoanei vătămate Teodora despre viața intimă a acesteia, inclusiv în relația cu partenerii săi?

Bulai: Da, la modul general, nu m-a interesat cine este partenerul. I-am spus că o femeie trebuie să fie frumoasă, inteligentă, interesantă pentru oricine, nu doar pentru cineva anume.

RMP: Ați făcut afirmații negative cu privire la partenerul Teodorei?

Bulai: Nu știu. Nu îl cunosc. Am vorbit cel mult indirect. Am zis doar dacă nu te apreciază, înseamna că e fraier sau ceva de genul acesta.

RMP: Ați chemat-o vreodată pe persoana vătămată la dvs. acasă?

Bulai: Nu, nu am chemat-o.

RMP: Ce diferențiază o fată sexicioasă de o fată nesexicioasă?

Bulai: Este o chestiune de percepție, care ține de modul în care definește cum arată cineva. Este vorba despre un anumit gen de entuziasm, sexualitate.

RMP: De ce i-ați ținut persoanei vătămate Teodora Bătar lecții despre cum să fie feminină și despre feminitate?

Bulai: Eu aș spune că sunt mai degrabă sfaturi. Dau foarte des sfaturi oamenilor care cred că au nevoie de ele.

RMP: Considerați că Teodora avea nevoie de astfel de sfaturi?

Bulai: Așa am crezut atunci. Eu am început discuția cu ea exact invers, am subliniat că arată foarte bine și i-am zis să scoată și ce are dincolo de zona exterioară. I-am zis uman că lumea ar risca să vadă aspectul exterior, că este o fată blondă, drăguță, că la un moment dat aș fi zis ceva despre hanorac, nu știu în ce context.

RMP: Ați dat note studentelor în funcție de cât de feminine sunt?

Bulai: Este posibil să fi acordat aceste note, dar au fost note de la 8 în sus. Scala este un instrument sociologic folosit alături multe alte tipuri de scală.

RMP: Ce i-ați trimis persoanei vătămate Teodora Batâr pe whatsapp cu scopul de a se amuza?

Bulai: Am trimis din greșeală, o singură dată, ea mi-a dat un emoticon și cred că i-am mai trimis o caricatură cu un sicriu gol. Am trimis mai multor persoane și este probabil să fie și la ea. O singură dată am trimis din eroare, iar la solicitarea persoanei vătămate Teodora Batâr de a-i oferi explicații cu privire la mesajul trimis, i-am răspuns.

RMP: terului Public: De ce o invitati pe persoana vatamata Batar Teodora in pauze să vorbeasca la terase sau in Hotelul din spatele SNSPA?

Bulai: Nu am ținut-o niciodată de vorbă în pauze ca să piardă cursuri, dar a fost o situație în care a fost un exercițiu în care am mers pe stradă jumătate de oră ca să încerce să observe inegalități, fiind în zonă, am sunat-o și am întrebat-o ce a văzut, fiind curios.

RMP: De ce făceați glume cu persoana vătămată de tipul: nu consuma nimic de la animale, nici măcar sperma?

Bulai: Nu îmi aduc aminte contextul, nu știu cum am formulat-o, văzusem ceva pe internet cu ce mănâncă vegetarienii, mi-a rămas în minte și nu stiu în ce context am întrebat-o sau am purtat o discuție.

RMP: De ce o întrebați pe persoana vătămată dacă face sex cu C?

Bulai: Era o glumă pentru că a preferat sa stea cu o colegă în gazdă, în condițiile în care ea locuia în București. Era o glumă, am întrebat-o: dar ce faceți, trăiți împreună?

RMP: De ce i-ați propus Roxanei să faceți practica doar voi doi?

Bulai: Când era în spital, era foarte bulversată, venea cu așteptări mari, eu i-am zis că nu are ce să caute în practică și i-am zis că ea o să facă doar cu mine practică, era evident o glumă. Am reiterat gluma și când m-am dus să îi dau alea.

RMP: De ce i-ați trimis persoanei vătămate Teodora o scrisoare de dragoste?

Bulai: Nu am trimis nicio scrisoare de dragoste, ci invers. Le-am dat o temă să scrie o scrisoare de dragoste, punere pe hârtie a unor emoții. Nu a existat nicio dimensiune erotică, le-am dat amândurora de făcut. La Teodora avea accente foarte personale, se referea la mine. Le-am răspuns amândurora în același fel, pozitiv, în sensul de a aprecia efortul depus. Le-am dat ca temă să facă scrisoarea de dragoste în primăvara anului 2023, semestrul II.

RMP: De ce îi repetați persoanei vătămate Teodora că persoana vătămată era îndrăgostită de dvs, că vrea să facă sex cu dvs. și că vrea să fie dominată și bătută de inculpat?

Bulai: Nu știu exact contextul, în forma asta, cel mult în glumă sau amuzant ar putea să fie.

RMP: Ați fotografiat-o pe Teodora când și-a dat jos tricolul în Sadova?

Bulai: Nu.

RMP: Este adevarat că în mai multe rânduri ați condus-o acasă pe Teodora?

Bulai: În două situații am lăsat-o în zona casei, iar în altă situație, când am fost la cârciumă și am lăsat-o undeva pe drum în proximitatea locuinței. Nu știu unde stă.

RMP: Aveți cunoștință de evenimentul de la un curs unde, discutându-se despre familie, un student ar fi părăsit intempestiv amfiteatrul?

Bulai: La cursul meu intră lumea când vrea și părăsește sala când dorește, astfel încât nu pot identifica un astfel de moment.

RMP: Ați depășit vreodată natura relației sau de prietenie cu numita Corina Benga?

Bulai: A fost o relație foarte puternică, de prietenie, după 10 ani, în care m-a ajutat, dar și eu am ajutat-o să ajungă ce este azi. Mai mult, în ultimii ani am beneficiat de ajutorul dumneaei pe plan personal și profesional. Relația este de prietenie adevărată, care e dincolo de o chestiune sexuală. Am ajutat-o foarte mult.

RMP: Ați suferit sau suferiți de disfuncție erectilă?

Bulai: La vârsta mea nu pot să spun că sunt ca la 20-30 de ani, dar, mă rog, nu înseamnă că nu mai există. Apreciez această întrebare cu privire la situația mea personală.

RMP: Au existat și persoane din rândul studenților care de-a lungul timpului au dorit să participe la stagiile de practică organizate la finalul anului universitar și au fost refuzate?

Bulai: În Sadova a fost un băiat care avea creastă, nu pot merge cu cineva la țară care avea creastă. Nu trebuia să intre în contradicție majoră cu mediul pe care urma să îl cerceteze. Un al doilea caz ar fi un băiat care a fost în prima etapă de practică. Nu a avut o conduită adecvată și nu era făcut pentru așa ceva.

Apărător Bulai: Chestionarele făcute în practică trebuie depuse la facultate?

Bulai: Toate instrumentele și toate materialele făcute pe teren le-am luat pentru a le arunca. Ele nu au valoare. Tot ce contează e proiectul final. Astea de la colocviu le păstrez. Nu aveau valoare, dar le puteam lăsa acolo. Le-am păstrat acasă. Chestionarele au rămas în mașina.

Apărător Bulai: Se întocmesc rapoarte de practică la finalul stagiului sau vreun doc. similar?

Bulai: Există raport de practică, care la mine e raportul de colocviu. Este evaluată și susținută.

Apărător Bulai: Există vreun exercițiu pe care îl faceți la începutul perioadei de stagiu și/sau la final și în ce constă acesta?

Bulai: Pe la jumătate cred că sunt, vreo 5-6 sunt pe care ei le fac în timpul zilei, nu le fac atunci pe loc, în care văd capacitatea lor de a redacta un text, de a fi creativi, temele sunt provocatoare, acestea sugerând deschidere intelectuală. În această modalitate am cunoscut oameni și diferite tipuri de probleme.

Apărător Bulai: Efectuarea temelor erau obligatorii?

Bulai: Da, erau șase teme, obligatorii.

Alfred Bulai rămâne în arest la domiciliu
Fostul profesor de la SNSPA nu a scăpat de arestul la domiciliu. Decizia a fost luată marți, 1 octombrie 2024, de magistrații Judecătoriei Sectorului 1.

”Admite propunerea de prelungire a măsurii arestului la domiciliu, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul de urmărire penală referitor la inculpatul Alfred Bulai. Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului de părăsire a imobilului pentru a se deplasa la control medical. Respinge ca neîntemeiată cererea inculpatului de modificare a măsurii arestului la domiciliu, în sensul de a i se permite să comunice cu martora Benga Corina-Ioana”, se arată în soluția pe scurt.