Ce angajaţi pot să reducă programul de lucru la şase ore şi să primească salariul întreg pe card

Programul de lucru la gravide poate fi redus cu două ore, iar alte zile libere pot fi solicitate pentru analizele care nu se pot programa în afara programului oficial de lucru.

În cazul în care nu poți merge la job timp de 8 ore/zi din motive de sănătate, trebuie să știi că legea  permite reducerea programului de lucru pentru gravide cu o pătrime din durata normală de muncă. Acest lucru înseamnă că, în loc de 8, poți merge 6 ore pe zi la muncă, angajatorul fiind obligat să-ți plătească salariul întreg.

Conform legii, veniturile salariale trebuie să fie suportate integral din fondul de salarii al companiei angajatoare.

Concret, OUG 96/2003 specifică următoarele: ” în baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menținerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.”

Alte articole

Noua lege a Educației. Modificări importante care vizează elevele gravide și elevii părinți

Greşeala pe care o fac frecvent femeile însărcinate. Pot apărea probleme grave în sarcină

Pentru a beneficia de acest drept legal, ai nevoie de:

• Declarație și document medical care să demonstreze că ești gravidă
• Adeverință medicală în care să fie specificat faptul că nu poți îndeplini norma întreagă de muncă
• Cerere către angajator în care să soliciți programul de lucru redus

2. Când poți solicita reducerea programului de lucru dacă ești gravidă?

Vestea bună este că nu trebuie să aștepți până în ultimul trimestru de sarcină pentru a beneficia de un program scurt, deoarece legea prevede faptul că gravidele pot solicita acest lucru angajatorului din momentul în care anunță sarcina.

3. Ce alte drepturi legale are salariata gravidă la locul de muncă?

Perioada prenatală este deosebit de importantă, confortul viitoarei mămici fiind esențial pentru ca aceasta să aibă o sarcină și o naștere ușoară. Gravidele trebuie să se simtă în siguranță la job, de aceea statul român a emis mai multe măsuri de protecție a maternității la locurile de muncă.

În consecință, pe lângă reducerea programului de lucru, o femeie însărcinată poate beneficia și de alte drepturi legale, precum:

• Schimbarea programului de noapte

După ce ai anunțat că ești însărcinată, angajatorul nu te poate obliga să-ți desfășori munca pe timp de noapte. Prin urmare, ai dreptul să soliciți trecerea la un program de zi, iar dacă schimbarea orarului nu este posibilă, compania trebuie să te repartizeze pe o altă poziție care să nu afecteze în mod negativ sănătatea ta sau a fătului.Totuși, în cazul în care transferul nu se poate realiza din motive obiective justificate, poți beneficia de concediu şi indemnizaţie de risc maternal.

• Fără detașări sau delegații

Compania la care lucrezi nu te poate constrânge să mergi în delegații sau să fii detașată dacă prezinți un document de la medic care să ateste riscul de sănătate determinat de o astfel de acțiune.

• Dreptul la consultații prenatale în timpul programului de lucru 

Conform legii, ai dreptul să mergi la controale medicale de urmărire a sarcinii în timpul programului normal de lucru. Acest lucru este posibil în limita a 16 ore/ lună, fără diminuarea drepturilor salariale. Și în acest caz este nevoie să prezinți o adeverință de la medicul specialist care să dovedească efectuarea consultațiilor.

• Pauze regulate la locul de muncă

Angajatorul are obligația să-ți asigure la locul de muncă condiții prielnice, astfel încât să poți lua pauze la intervale de timp regulate. Conform prevederilor legale, medicul stabilește când este necesară schimbarea poziției de lucru, care este perioada de repaus în poziție șezândă sau pauza pentru mișcare.

Așadar, reducerea programului de lucru reprezintă unul din avantajele de care gravidele pot beneficia la locul de muncă. Este important să cunoști reglementările legale în vigoare și să profiți de aceste privilegii pentru a-ți asigura sănătatea și a duce sarcina până la termen în condiții optime!

În cazul în care o angajată are recomandare medicală să lucreze doar șase ore pe zi, norma de muncă fiind redusă conform legislației, angajatorul nu poate fi obligat să accepte solicitarea ei de a lucra în alt interval orar decât cel propus. În astfel de situații, părțile trebuie să ajungă la o decizie comună, luând în considerare interesul angajatorului și scopul reducerii programului, conform dispozițiilor legale. Ne amintim, astfel, de prevederile ce dau posibilitate angajatorului să-și motiveze refuzul unor cereri privind individualizarea programului de lucru venite de la angajați.

Situațiile ivite în practică în cadrul relațiilor de muncă sunt, de cele mai multe ori, dezbătute în spațiul public, însă răspunsul potrivit îl regăsim, întotdeauna, în legislația incidentă și, tot așa, nu poate fi unul foarte scurt.

O angajată are recomandare medicală să lucreze doar șase ore pe zi, așadar, normă de muncă redusă cu o pătrime, în condițiile art. 13 din OUG 96/2003. Astfel, în cazul unui contract de muncă cu normă întreagă, se ajunge la un program normal de lucru de 6 ore/zi, fără afectarea veniturilor salariale. Angajatorul îi pune programul 10:00 – 16:00, dar angajata ar vrea 8:00 – 14:00. Se pune întrebarea: e angajatorul obligat să accepte solicitarea ei?

Practic, angajata, deși va lucra șase ore în loc de opt în fiecare zi, va primi salariul pe care îl are stabilit, potrivit negocierii colective și/sau individuale, în contract, deci nu ar putea fi obligată să semneze niciun act adițional, pentru că din acest moment ne vom raporta la dispozițiile Codului muncii.

Înainte de a ajunge la programul individualizat, trebuie să aplicăm în mod corespunzător dispozițiile art. 17 alin (5) din Codul muncii, deci nu avem un act adițional, ci o decizie a angajatorului care, potrivit legislației (OUG 96/2003) și recomandării medicului de familie, va diminua durata muncii cu menținerea drepturilor salariale intacte.

Şeful nu te va mai putea suna în afara programului de lucru, iar tu vei putea sta departe de WhatsApp în weekend. Dreptul la decontectare devine realitate!

Vorbim despre o modificare prevăzută de lege și, totodată, temporară, pe baza unui document eliberat de medicul de familie.

În acest moment, programul de lucru va suferi, în mod evident, o modificare, deci avem în vedere și lit. G. pct. 1 lit. a) din contractul de muncă (conform noului model-cadru CIM – Ordinul 2171/2022) – repartizarea programului de muncă.

Fără a lua, momentan, în calcul dispozițiile art. 118 alin (1) și (5) din Codul muncii, observăm că părțile au de luat o decizie în privința pătrimii cu care se reduce timpul zilnic de muncă – va fi la începutul programului sau la finalul său?

Nu aș lua în calcul situația în care cele două ore, dacă ne raportăm la o normă întreagă, nu ar fi nici la începutul zilei de muncă, nici la finalul ei, așa cum excludem și că ar fi vorba de telemuncă sau muncă la domiciliu.

În cazul analizat, angajatorul dorește un program de la 10:00 până la 16:00, în timp ce salariata solicită de la 8:00 până la 14:00 și presupunem că activitatea angajatorului se desfășoară între 8.00 și 16.00.

Ajungem astfel la art. 118 alin. (1) din Codul muncii, acesta fiind modificat în urmă cu doi ani (2022), unde regăsim posibilitatea angajatorului de a stabili programe individualizate, la cererea sau cu acordul salariatului în cauză.

Angajatorul este cel care stabilește organizarea și funcționarea unității, putem spune pentru început, deci nu i-ar putea fi restrâns sau limitat acest drept, însă nici nu-l poate exercita făcând abuz de drept, adică discreționar și nejustificat.

În aceste condiții, situația trebuie soluționată cu bună-credință și luând în considerare atât scopul reducerii programului, cât și interesul angajatorului, deci revenim la dispozițiile art. 118 alin. (1) și ne vom raporta și la cele prevăzute de alin. (5) din cadrul aceluiași articol.

Dacă luăm în calcul strict alin. (1) și ipoteza în care angajatorul solicită, „Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toți salariații, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp.”, observăm că este nevoie de acordul salariatei în cauză.

Săptămână cu 4 zile lucrătoare, weekend de trei zile. Program de lucru mai scurt pentru aceşti angajaţi

Dacă ne raportăm la aceeași normă, în ipoteza în care salariata solicită acest lucru, „Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toți salariații, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp.”, observăm că nici angajatorul nu poate fi obligat, ci trebuie să-și exprime acordul.

Ar fi astfel o situație „fără rezolvare” în cazul în care, nici unul, nici celălalt, nu ar fi de acord cu propunerea, însă alin. (5) oferă soluția, în sensul că angajatorul poate respinge o astfel de solicitare, dar nu abuziv sau nejustificat, ci este obligat să motiveze în scris, în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.

Motivarea, în scris, a refuzului
Altfel spus, în funcție de specificul activității și de modul de organizare intern, angajatorul trebuie să identifice varianta optimă pe care să o propună salariatei însărcinate, iar în cazul în care aceasta nu este de acord, în decizia amintită anterior se pot preciza motivele care au stat la baza respectivului program.

În acel document va fi prevăzut și noul program, pentru că în lipsa acestei precizări și în lipsa comunicării lui, ar fi imposibil de respectat.

Vorbim, totuși, despre o modificare a unui element esențial al contractului, chiar dacă are la bază dispozițiile legale și are caracter temporar, iar o astfel de modificare poate fi contestată, în măsura în care se poate dovedi și un prejudiciu.

În același timp, presupunând că ajungem chiar la un conflict în instanță, în momentul în care salariata primește decizia prin care i se modifică, potrivit recomandării medicului de familie, durata muncii, poate solicita stabilirea unui program individualizat de muncă, iar angajatorul este obligat să-i răspundă în cel mult cinci zile lucrătoare, iar dacă refuză, să-și motive în scris acest refuz.

De aici și concluzia că decizia de a nu da curs solicitării salariatei de a i se stabili un program individualizat poate fi contestată în instanță.

Salariata gravidă poate beneficia și de o „dispensă de până la 16 ore/lună” dacă investigațiile medicale necesare se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale, pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist.

Acesta este un motiv în plus pentru angajator de a stabili, de comun acord cu salariata gravidă, soluția optimă pentru ambele părți, pentru că cele două situații (reducerea programului cu o pătrime și dispensa) nu se exclud, adică poate beneficia de dispensă și salariata care are programul redus la recomandarea medicului de familie.