Claudiu Năsui condamnă “impozitele punitive” care „gonesc bine românii din țară” şi pensiile speciale şi spune că gestul său ar trebui urmat de cât mai mulți parlamentari. În acelaşi timp, usr-istul anunță că va continua lupta împotriva tuturor privilegiilor… nu doar împotriva pensiilor speciale, ci și a diurnelor. “V-am spus de diurnele de la ASF. La fel, există și diurne la Parlament. Cam o mie de euro pe lună, deci peste o sută de mii de euro pe an”, mai spune Năsui
Potrivit evz.ro, tatăl și unchii lui Claudiu Năsui sunt implicați în primele tunuri date după 1989 în România, iar acesta nu poate fi decupat din poza de familie, în afacerile căreia a fost implicat el însuși și ca acționar.
Publicaţia scrie că deşi copiii nu-s vinovați de faptele părinților, e greu să fii credibil atunci când vii în fața oamenilor și fluturi principii morale, candidezi pentru o funcție publică, te bați cu cărămida demisiei de onoare în piept că lupți împotriva privilegiilor, când tu ai plecat în viață din pole position în familia Năsui.
Cum bine remarca deunăzi Sebastian Bodu, fost șef al ANAF, „cum ar fi fost ca Nicușor Ceaușescu să facă un PLUSR?!”.
Dorel Năsui este tatăl lui Claudiu Năsui (35 de ani). Dorel s-a înscris în PCR în 1978 pe când avea 22 de ani și era student în anul 2 la Facultatea de Automatică și Calculatoare. A ajuns inginer la Întreprinderea de aparate electronice de măsură și industriale (IEMI) din București, unde l-a cunoscut pe Ion Afedulis, ofițer operativ DIE însărcinat cu misiuni speciale de spionaj tehnologic.
„În State mă aștepta un tovarăș”, a relatat Dorel Năsui într-un interviu acordat presei de business. Adică omul de legătură care avea să-l coordoneze. Era 1986, un an după nașterea deputatului demisionar și viitor deputat, Claudiu Năsui. Dorel se angajează la Motorola Inc Chicago.
“Am fost trimis să fac comerț. Eram acolo să prospectez ce se poate vinde din electronica pe care o dezvoltam noi în țară. În State mă aștepta un tovăraș, un “atașat economic”, cum se numea atunci. Toți atașații economici erau de la vechea Securitate, dupa cum se știe. El stătea tot timpul cu mine. Am fost la New York, am vizitat împreună o mulțime de clienți și, la un moment dat, am dispărut la Chicago”, povestea tatăl lui Claudiu Năsui.
Avea în portofoliu clienți care spun cam totul despre pedigree-ul lui Năsui – armate, departamente de poliție, aeroporturi sau companii precum Lukoil sau Gazprom.
“Ironia face ca intrarea lui Năsui pe piața românească să coincidă cu unul dintre cele mai mari scandaluri ale anilor 1990: Afacerea Motorola. Era vorba despre dotarea Armatei române cu echipamente de comunicații Motorola. Scandalul nu l-a privit direct pe Dorel Năsui, însă a fost anchetat fratele său, Ștefan Năsui (omul de legătură din România), într-un dosar în care erau vizate mai multe persoane, cap de listă fiind Victor Atanasie Stănculescu, în calitate de ministru al Apărării”, încearcă presa de business să spele CV-ul lui Năsui.
Nu a fost ironie, a fost primul mare tun dat după Revoluție. Năsui nu a lucrat pe cont propriu. Creierul „afacerii Motorola“ a fost și un alt român stabilit în Silicon Valley, Robert Deutsch, fiul nomenclaturistei Olga Deutsch, o comunistă care a lucrat cu celebra Ghizela Vass la Secţia Externă (numită şi Relaţii Internaţionale) din cadrul Partidului Comunist.
Năsui știe bine însă toate acestea, mai scrie evz.ro. “Cântărește mult ceea ce spune, este atent la fiecare cuvânt și este extrem de dozat în dezvăluirea rețetei care l-a propulsat printre cei mai bogați români din diaspora. A acceptat provocarea de a dezvălui o parte dintre secretele din viață și afaceri, într-unul din rarele interviuri acordate de-a lungul timpului”, scrie publicația de business.
Foarte corect, mai ales când face aceste două precizări – cântărește mult ce spune și că a dezvăluit o parte din secretele de viață. O lecție pe care ar fi trebuit să i-o predea și fiului, care, fără să cântărească moralitatea celor spuse, ne vorbește de privilegii, diurne necuvenite, de ipocrizie în plină campanie electorală pentru un nou mandat în Parlament.
Nu de alta, dar tatăl său a fost plantat de DIE în State acum 34 de ani “cu aproape o mie de dolari, diurnă primită atunci de statul comunist”, recunoaște Dorel Năsui.
De la diurna comunistă de 1.000 de dolari, Dorel Năsui a ajuns unul dintre cei mai bogați români din diaspora, cu o avere de aproape 100 de milioane de euro. Despre afacerea care a păgubit statul român cu peste 8 milioane de dolari, calcul care aparține procurorilor, am detaliat aici.
În combinație a fost implicată și Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea (și Dorel Năsui povestește ce pasionat e el de pescuit) via fratele său, Simon Năsui care lucra ca economist în Centrala Peștelui, soția lui lucrând și ea la Întreprinderea de Comerț Exterior Dunărea. Firma Crescent făcea doar afaceri cu firma securiștilor de la ICE Dunăre.
Pe schema păgubirii MAPN au urmat și alte instituții ale statului român – MAI și SRI. De dată mai recentă, din 2015 și STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) care prin achiziții directe are nu mai puțin de 82 de contracte cu Ageximco.
Cel mai recent documentat în presă datează din 23 martie 2020, la șase zile după decretarea stării de urgență – un contract în valoare de 261.850 de euro.
Lui Claudiu Năsui nimic nu i se pare nelalocul lui – e o externalizare normală a unor servicii de către instituții ale statului, spunea anul trecut.