Ce ar schimba fostul ministru Daniel Funeriu în Educaţie: Profesori mai buni, prelungirea anului şcolar, rute educaţionale diferite în funcţie de vocaţie

„Dragi părinți: dacă Einstein al educației dă o lege perfectă mâine dimineață, efecte la clasă se vor simți peste 10 ani. Unica soluție pentru părinții de azi este, dacă nu sunt mulțumiți de ceea ce se întâmplă la clasă, e să dea meditații copiilor. Oricine vă spune altceva, vă minte frumos”, este de părere fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu.

Pentru calitate în educaţie este esenţial ce se întâmplă la clasă şi trebuie făcute câteva lucruri simple și vechi de când lumea, precizează Daniel Funeriu, într-o postare pe Facebook.

Citeşte şi: Modificări la BACALAUREAT: Ce probe vor susţine elevii şi de când intră în vigoare noile reguli

Iată soluţiile fostului ministru al Educaţiei:

Alte articole

Daniel Funeriu, primele declarații după exit poll-uri: „Le sunt recunoscător celor care au avut curajul să gândească, curajul să acționeze”

John Ion Banu Muscel a mers la vot. Ce mesaj a transmis candidatul „ce caut eu aici”

1) Aduși profesori buni la clasă. Pentru asta trei lucruri:
bine formați, și aici avem problema universităților care în loc să facă programe de formare de calitate fac tot felul de bălării, am auzit că mai nou există, de exemplu, un master de egalitate de șanse,
bine selectați (și aici sindicatele fac presiune pentru menținerea sistemului de selecție actual, care e defect) și
bine plătiți, iar pentru asta trebuie introdus în lege că salariul mediu al profesorului trebuie să fie 1.6xPIB pe cap de locuitor, în loc de minciuna perpetuă cu 6% din PIB.

Citeşte şi: Titularizare 2022. Sunt disponibile 5.163 de posturi didactice pentru angajare pe perioadă nedeterminată

2) Lungit cu cel puțin 5 săptămâni anul școlar: avem cel mai scurt an școlar din Europa, nimeni nu poate cunoaște mai mult stând mai puțin în școală. Apostolii lui „să nu încărcăm copilul cu cunoaștere” trebuie combătuți.

3) Trecut la un sistem inspirat din cel german, unde încă din clasa a 5-a avem rute educaționale diferite pentru copiii care au vocația să meargă către bacalaureat și universitate și cei care ai vocația unei pregătiri profesionale.

4) Revenirea la rolul universităților de a produce excelență, nu masificarea învățământului superior, care duce la cancerul mental al unui popor. Universitățile trebuie să revină la rolul lor de creator de excelență, nu la un vag rol social în care dai oricărui netot o diplomă universitară. Dar pentru asta trebuie radical eliminată impostura universitară, o sarcină prea grea pentru actuala putere politică din România”, a scris Funeriu.

Fostul ministru spune că atâta timp „cât societatea nu va cere aceste lucruri, cât timp nu se va ieși în stradă pentru educație, nu sperați la nimic bun semnificativ”.

„Degradarea resursei umane din sistem e atât de mare, interesele financiare ilegitime, căpușarea sistemului de către sindicate si oengeuri, impostura din universități e atât de răspândita încât, cu regret o spun, nu vad acum decât trei soluții pe cont propriu.
1) Meditații,
2) meditații,
3) meditații”, conchide Funeriu.

Sorin Cîmpeanu anunţă noi schimbări în Educaţie. Reapare examenul de admitere la liceu, portofoliu obligatoriu pentru fiecare elev, grupa mică obligatorie din 2030. Modificări la Bacalaureat

Ministrul Sorin Cîmpeanu a anunţat că au fost elaborate două proiecte, unul pentru învățământul universitar și unul pentru învățământul preuniversitar, care vor intra în dezbatere publică de miercuri, 13 iulie. Legea cuprinde modificări importante pentru elevi şi profesori.

„Cele două proiecte de lege vor fi lansate în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile până pe data de 17 august. Începând cu data de 1 septembrie, după ce proiectele vor fi adoptate de Guvern în formă îmbunătățită ele vor fi transmise în Parlament care își va începe parcursul normal pentru adoptarea oricărei legi”, a mai spus Cîmpeanu.

Citeşte şi: Structura anului şcolar 2022 – 2023. Cum se face împărţirea modulelor şi când are loc vacanţa de ski pentru elevii din Bucureşti

Iată principalele modificări propuse în Educaţie:

• Inspectoralele şcolar se transformă în Direcţii judeţene de învățământ preuniversitar ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației.
• Se înfiinţează Centrul Naţional de excelenţă
• Se înfiinţează corpul managerilor educaţionali, pentru a dezvorlat politici publice in educatie pentru directorii tineri aflati la inceput de cariera. Este specificat în lege posibilitatea de încetare a mandatului unui director de școală în situația în care se constată că nu s-au îndeplinit standardele minimale de calitate.
• Apare o nouă funcţie – directorul administrativ.

Pentru elevi:

• Invatamantul obligatoriu va cuprinde grupa mica incepand cu 2030
• Evaluare va fi concentrata pe competene si este important să i se ofere elevului feedback in timp real. Aceste evaluări vor sta la baza planurilor individuale de învățare.
• Pentru copiii care se vor găsi în luna septembrie 2023 în grupa mare a grădiniței, cadrul didactic care asigură educația preșcolarilor trebuie să întocmească un raport de evaluare a competențelor cognitive emoționale și sociale ale copilului. Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare va ține cont de constatările acestui raport.
• La finalul clasei pregătitoare și a clasei întâi, cadrul didactic responsabil trebuie să întocmească un raport descriptiv de evaluare atât dezvoltării fizice socioemoționale cognitive, cât și a limbajului și abilităților de citit, descriere, de calcul matematic, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudinilor de învățare.
• La finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a elevii susţin evaluare nationala la matematica si comunicare. Rezultatele evaluărilor vor fi folosite pentru realizarea planurilor individualizate ale elevilor de învățare și se comunică părinților. De asemenea, vor fi trecute în portofoliul educațional al elevului.
• Rezultatele elevilor se exprimă, după caz, în învățământul primar prin calificative anuale unice, cu excepția clasei pregătitoare unde nu se acorda calificative. În învățământul secundar inferior se acordă note de la 1 la 10, în învățământul secund superior și liceu – la fel. elevii care vor incepe nu vor mai avea calificativ. La Arte și Educație Fizică și Sport nu se vor mai acorda note de la 1 la 10, cel mai devreme din septembrie 2023
• orientarea profesionala si portofoliul elevului vor fi obligatorii la finalul clasei a VIII-a. Scoala le va emite. Portofoliul va cuprinde notele din catalogul electronic, recomandări de profil și evaluări, diplome si certificate și alte înscrisuri dobândite în diferite contexte in procesul de învățare. Portofoliul educațional se va utiliza încă de la grupa mijlocie de la grădiniță și va fi obligatoriu pe tot parcursul învățământului preuniversitar.
• Elevii care vor incepe in sept 2022 clasa a VII-a vor putea susţine admitere la liceu. Este vorba despre dreptul colegiilor nationale de a organiza examene de admitere pentru ocuparea a 90% din numarul de locuri, restul de 10% se va ocupa prin metoda clasica dupa evaluare nationala. De asemenea, vor avea șansa să se prezinte la evaluarea națională pentru a putea candida ca și până acum.
• În situația în care nu se vor ocupa toate locurile în locurile rămase libere se ocupă prin repartizarea computerizată deja cunoscută.
• La BACALAUREAT. Modul în care se va organiza examenul de bacalaureat începând cu promoția care va urma deja educația planuri cadru noi, cele realizate pentru liceu in septembrie 2023. Examenul de bacalaureat va avea următoarele probe: o singură probă scrisă de evaluare a competențelor generale la discipline cuprinse în trunchiul comun – limba romana, matematica, istorie, stiinte, geografia României. Este o problemă comună pentru elevii de la toate filierele, profiluri și specializări.
• BAC – se va susţine evaluare la două limbi de circulatie internationala. Vor fi verificate competențele de bază echivalente nivelului B1. Rezultatul evaluării se va exprima prin nivelul de competență în raport cu standardele europene de competență recunoscute.
• BAC – evaluare competentelor digitale. Noutatea constă în faptul că și acei elevi care promovează proba de competențe digitale, dar consideră că au abilități de programator, de exemplu, vor avea la dispoziție o probă pentru a demonstra aceste competențe și, în măsura în care vom reuși să organizăm credibil, ea va fi luată în considerare și de angajator și de universități.
• bac la limba si literatura materna
• Se consideră promovați la bacalaureat elevii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au susținut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi străine, au susținut proba scrisă de evaluare a competențelor la discipline cuprinse în trunchiul comun și au susținut și au obținut cel puțin nivelul independent la ambele probe, adică nota 6. Respectiv, auAu susținut proba scrisă la limba maternă și au obținut cel puțin nota 6. Proba scrisă facultativă, specifică domeniului sau profilului și specializării, nu va condiționa promovarea examenului de bacalaureat. Este vorba de acea probă la alegere a candidatului care are rolul de a-l ajuta în dezvoltarea lui ulterioară. Ea nu va condiționa promovarea bacalaureatului.
• Examenul de bacalaureat devine un pașaport pentru învățământul superior.