CE avertizează România: Modelul de creştere economică bazat pe consum afectează capacitatea ţării de a ajunge la standardele UE

În plus, o creştere puternică a salariilor şi o scădere a numărului de angajaţi calificaţi afectează competitivitatea ţării la nivel internaţional, potrivit CE.

„În plus, încrederea investitorilor este erodată de instabilitatea legislativă persistentă, procesul impredictibil de luare a deciziilor, calitatea instituţională slabă şi o slăbire continuă a luptei împotriva corupţiei”, se arată în raportul citat de news.ro.

CE avertizează că inegalitatea şi sărăcia rămân la un nivel înalt, iar diferenţele dintre regiunile ţării cresc. Reformele structurale şi o schimbare a modului de creştere economică spre zona investiţiilor ar accelera procesul de convergenţă spre standardele UE şi ar reduce inegalitatea, consideră experţii CE.

„Inflaţia crescută a erodat veniturile disponibile şi consumul, principalul motor al creşterii. Creşterea puternică a importurilor de bunuri de consum, care au depăşit exporturile, a cauzat o lărgire a deficitului de cont curent. Piaţa muncii se află sub un presiune tot mai mare”, se arată în raport.

Alte articole

Comisia Europeană a micșorat estimarea de creștere economică a României în 2024, dar anticipează scăderea inflației în 2025 și 2026

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

Cea mai mică rată a şomajului din ultima decadă (3,8%) şi scăderea numărului de angajaţi calificaţi duc la o desfăşurare cu dificultate a proceselor de recrutare şi pun presiune pe salarii. Un avans al salariilor duce la o scădere a competitivităţii, dacă nu este însoţit de o creştere a productivităţii, potrivit CE.

Deficitul bugetar este aşteptat să crească

„Deficitul public a crescut, în special din cauza cheltuielilor cu salariile şi cu reducerile de taxe. Taxele au fost reduse în mod repetat, în timp ce salariile din sectorul public au crescut semnificativ din 2015 până în prezent şi sunt aşteptate să crească în continuare”, se arată în raport.

Totodată, deficitul bugetar este aşteptat să crească peste 3% din PIB, pe fondul creşterii pensiilor. Deficitul structural este estimat să rămână stabil, la 3,4%, în 2019, dar să crească considerabil în 2020. Totodată, stabilitatea sectorului financial a fost recent afectată de măsurile guvernamentale, potrivit CE.

„Acestea pot afecta creditarea şi limita impactul politicii monetare şi ar putea duce la un regres. În plus, schimbarea regulilor în ceea ce priveşte fondurile de pensii administrate privat duc la o impredictibilitate mai mare şi le poate afecta viabilitatea pe termen lung”, avertizează experţii CE.

În plus, aceste măsuri pot afecta dezvoltarea pieţei de capital şi reduce sursele de finanţare la nivelul întregii economii. Învestiţiile publice au fost reduse în ultimii ani şi sunt aşteptate să-şi revină lent, în timp ce investiţiile private pot fi afectate de un grad tot mai mare de incertitudine, potrivit CE.

România a făcut progrese limitate în ceea ce priveşte creşterea colectării de taxe, îmbunătăţirea dialogului social, creşterea accesului la o educaţie de calitate la nivel naţional şi îmbunătăţirea sistemului de sănătate, potrivit CE. În plus, salariul minim este stabilit într-o manieră ad hoc, procesul de luare a deciziilor a rămas imprevizibil, fără studii de impact sau consultări, iar guvernanţa corporativă în cazul companiilor de stat riscă să fie slăbită.