Zilei de Ajun de Bobotează îi sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă ca să le meargă bine şi să fie feriţi de rele în noul an. Una dintre cele mai importante tradiţii este cea referitoare la bucatele care trebuie puse pe masă în Ajun de Bobotează.
Tradiţia spune că, în Ajunul Bobotezei, gospodinele trebuie să pregătească o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Totodată, sub fața de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț se pune câte un bulgăre de sare. Obiceiul este menit să atragă belșugul și să păzească de rele întreaga familie.
Mai apoi, pe masă se aşază nu mai puţin de 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiușele babei” (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci), borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.
Nimeni nu trebuie să înceapă să mănânce înainte să treacă preotul cu Iordanul pentru a sfinți casa şi masa. În tradiția ortodoxă, Ajunul Bobotezei este zi de post, și se spune că cel care va posti o să aibă noroc tot anul.
Ca să afle cine le va lua de soţii în viitorul apropiat, fetele nemăritate îşi pun un fir de busuioc sub pernă în noaptea de ajun. În mai multe zone ale ţării firul de busuioc trebuie cerut sau furat de la preot.
Există credinţa că fetele care vor pune busuioc la streașina casei, iar a doua zi vor găsi chiciură pe el, se vor mărita cu un bărbat bogat. Se crede, de asemenea, că dacă fetele se împiedică și cad pe gheață în această zi, atunci căsătoria este foarte aproape.
În alte zone ale țării, în Ajunul Bobotezei, există obiceiul ca, înainte de culcare, fetele să consume o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină și o lingură de sare, și să-și lege pe inelar un fir roșu de mătase. Se zice că cel care va veni în vis să le aducă apă ca să-şi potolească setea le este sortit.