Ce câştigă România după „marşul” lui Victor Ponta prin Asia

Trebuie amintit că turneul asiatic a fost întreprins după o prezenţă externă foarte consistentă a premierului Victor Ponta, în plan extern, de la începutul acestui an. Primul-ministru al României s-a aflat în aceste luni în state importante ale Uniunii Europene, fie în vizite oficiale, fie la evenimente ale socialiştilor europeni, care au ajuns la rândul lor să-l privească pe Ponta drept unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai stângii.

Franţa, Danemarca, Germania sunt ţări în care Victor Ponta a avut întâlniri la cel mai înalt nivel, la foarte puţin timp una după alta, ceea dă o anvergură acestui turneu european, aproape fără precedent pentru diplomaţia românească a ultimilor ani. De asemenea, să nu uităm faptul că Victor Ponta a fost invitat să susţină candidaţi socialişti în ţări precum Italia, Ungaria sau Bulgaria, ceea ce arată că partenerii săi din familia politică a socialiştilor europeni îl percep ca pe un atu electoral. Asta spune multe despre modul în care Ponta a crescut în ochii partenerilor externi politici sau statali ai României.

În fine, merită remarcată şi prezenţa lui Victor Ponta la Consiliul European, într-un moment foarte important pentru UE. Acest eveniment a consfinţit acceptarea lui Victor Ponta în rândul liderilor politici europeni şi faptul că premierul poate fi un bun apărător al intereselor României în cadrul UE.

După acest turneu european amplu, au urmat vizitele din Asia, ceea ce într-un fel punctează de o manieră simbolică modul în care România îşi poate folosi atuurile oferite de apartenenţa la Uniunea Europeană, dar şi de poziţia sa geostrategică.

Azerbaidjanul, pe lista scurtă a partenerilor de cursă lungă

Relaţiile bilatereale româno-azere sunt ridicate la nivel de Parteneriat strategic. De altfel, observăm că Azerbaijan este singurul stat din regiune cu care România a dezvoltat un astfel de parteneriat şi devine limpede motivul pentru care România a investit atât de mult în relaţia cu azerii şi anume interesele energetice pe care noi, dar şi UE, le are în zonă.

Victor Ponta a avut parte de o primire bună în Azerbaidjan. Prima întrevedere pe care premierul Ponta a avut-o a fost cu preşedintele republicii, Ilham Aliyev.

Ulterior, premierul României a mai avut loc o întrevedere cu prim vicepremierul Yagub Eyyubov. La nivel diplomatic este foarte important să realizăm că vizita reprezintă un succes pentru România. Primirea premierului de către preşedinte şi prim-vicepremier este un semnal clar că guvernul României se bucură de un nivel de încredere ridicat la nivelul administraţiei Republicii Azerbaijan.

Statisticile oficiale, centralizate la Ministerul Afacerilor Externe, ne prezintă balanţa relaţiilor economice româno-azere: 76,41 de milioane de dolari este valoarea la care se ridică totalul schimburilor economice. Importul nostru de la ei, în 2009, era de 58,3 miloane de euro, iar exportul nostru către ei – de doar de 20,3 milioane de euro.

Obiectivele cu care premierul Victor Ponta a intrat în Azerbaidjan sunt foarte importante pentru dezvoltarea strategică a relaţiilor noastre externe în zonă. În primul rând, eşecul Nabucco nu a fost în nici un fel o piedică în dezvoltarea colaborării româno-azere în domeniul energiei. Noi ne-am arătat disponibilitatea de a păstra Azerbaidjanul pe lista scurtă a partenerilor pe termen lung în ceea ce priveşte proiectele energetice.

Atragerea de investiţii azere în România dar şi deschiderea pieţei azere pentru firmele româneşti relevă un alt obiectiv pe care guvernul de la Bucureşti l-a înaintat în vizita efectuată. Vorbim despre consolidarea relaţiilor comerciale şi, având în vedere balanţa import-export din prezent, putem să încurajăm exportul românesc în zonă, mai ales datorită faptului că avem această posibilitate şi în domeniul petrochimiei.

Cert este că interesul bilaterial România-Azerbaidjan pentru AGRI (iniţiativa românească prin care propunem crearea unei rute alternative pentru transportul gazelor naturale azere către piaţa europeană, prin tranzitarea Georgiei şi apoi – sub formă lichefiată,pe vapoare – peste Marea Neagră până la Constanţa.) dar şi pentru SOCAR consfinţesc continuarea, consolidarea şi dezvoltarea parteneriatului strategic româno-azer. Interesul ambelor părţi pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale se vede şi prin prisma deschiderii la Baku a Camerei de Comerţ bilaterală România-Azerbaijan.

Vorbim de o nouă abordare în politica externă a României. La prima vedere se poate spune că această abordare este bazată pe pragmatism economic şi principalele obiectivele care se desprind vizează în principal o creştere a prezenţei companiilor româneşti în zonă, dar şi o creştere a investitorilor din zonă în România.

Premieră în Kazakhstan

O premieră pentru politica externă a României este vizita la nivel de prim-ministru în Kazakhstan. De asemenea ca şi la vizita în Azerbaidjan, premierului Victor Ponta i s-a făcut o primire la nivel de preşedinte şi de premier. Acest lucru denotă privirea cu seriozitate a vizitei, dar şi interesul pentru cooperare bilaterală.
Interesul nostru pentru relaţiile bilaterale cu Kazahstan este bine cunoscut. România a recunoscut prompt independenţa de stat a republicii, imediat după ce aceasta a fost proclamată pe 17 decembrie 1991.

Vizita susţinută de prim-ministrul Victor Ponta este practic o reconfirmare a relaţiilor foarte bune pe care le avem cu republica kazahă. Şi aici, relaţiile comerciale trădează un deficit pentru România, dar trendul acestui decalaj este descendent. Premierul a anuţat că există loc de îmbunătăţire şi consolidare a relaţiilor comerciale bilaterale, iar mesajele au vizat câteva elemente interesante pentru analiză.

În principal, premierul Ponta a lansat mesaje de consolidare a relaţiilor bilaterale cu Kazahkstanul, dar ceea ce iese în relief este cel prin care România poate reprezenta o poartă de intrare în Europa pentru investiţiile kazahe.

Similar cu Republica Azerbaijan, interesul României şi implicit al UE în zonă este legat de energie, şi asta datorită rezervelor kazahe şi poziţiei geografice a republicii.

În urma întrevederilor cu premierul Serik Ahmetov, cât şi cu preşedintele Nursultan Nazarbaev, se desprind câteva linii noi de acţiune externă. Spre exemplu s-a propus creşterea investiţiilor kazahe în infrastructuă, dar şi turismul din România. De asemenea propunerile de colaborare au vizat şi creşterea importanţei şi prezenţei companiilor româneşti în Kazahstan. Domeniile în care se poate observa un potenţial de colaborare sunt IT, energie, construcţii şi chiar arhitectură. De asemenea, s-a abordat şi subiectul producţiei de tehnică şi echipamente militare. România are un potenţial important în acest domeniu şi va participa la Expoziţia „KADEX 2014“ de la Astana, în primăvara anului viitor.

Pentru noi, oportunităţile de dezvoltare sunt numeroase în zonă şi, în acest context, încheierea cu succes a Memorandumului Rompetrol va contribui în mod cert la consolidarea relaţiilor noastre economice cu unul din cei mai importanţi parteneri pe care pe care îi avem în Asia Centrală. Citeşte mai mult