SRI a anunțat pe pagina de socializare, Facebook, că face angajări și a publicat în acest sens Ghidul Candidatului, pentru toți doritorii ce au de gând să-și construiască o carieră în cadrul instituției.
Serviciul Român de Informații (SRI) a publicat Ghidul Candidatului, un document de 44 de pagini în care sunt prezentate posturile disponibile, dar și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească viitorii angajați.
” Vă gândiți la o carieră în SRI? Este momentul perfect pentru a lua o decizie, înscrierile sunt deschise.
A fost publicat Ghidul Candidatului, care aduce răspunsuri și clarificări pentru cele mai comune dintre întrebările pe care le-am primit în ultimii ani de la candidați:
✏️ Sunt oare potrivit pentru a lucra în SRI?
✏️ Ce presupune selecția?
✏️ Cum voi fi pregătit pentru a lucra în SRI?
✏️ Care este pachetul de beneficii?
✏️ Ce obligații voi avea?*
Parcurgeți ghidul și evaluați care dintre specializări vi s-ar potrivi. Dacă la finalul lecturii mai aveți încă întrebări, le puteți oricând adresa la hr[at]sri.ro.
*OK, nu primim această întrebare prea des, dar am considerat util să o introducem în listă 😎”, scrie în anunțul postat pe contul de Facebook, al Serviciului Român de Informații.
Faptul că Serviciul Român de Informaţii (SRI) nu a predat arhiva fostei Securităţi în primii ani după Revoluţia din 1989 a fost „o greşeală” şi a făcut ca tranziţia spre democraţie „să fie atât de grea şi de încercată”, afirmă directorul SRI, Eduard Hellvig.
Şeful Brigăzii Antitero din SRI: „Din cauza lipsei de constanţă la un moment dat ai impresia că te lupţi cu morile de vânt”
Declaraţia lui Hellvig este făcută în contextul în care Serviciul Român de Informaţii se pregăteşte să predea Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS) ceea ce a mai rămas din arhiva fostei Securităţi.
„România a eşuat la acest capitol, din punctul meu de vedere. Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România. Îmi asum ceea ce spun. Cred că a fost o greşeală, a fost o greşeală pe care pot să o înţeleg pragmatic din punct de vedere politic pentru cei care au făcut atunci, dar pentru mine, ca cetăţean care eram în stradă şi luptam pentru drepturi şi libertăţi civile şi pentru democraţie, cred că a fost o greşeală. Sunt momente când e nevoie de decizii dure, care să despartă apele”, a afirmat şeful SRI, la podcastul Serviciului Român de Informaţii.
El a adăugat că în acest caz „nu există o explicaţie onestă pe care cineva să o dea astăzi, în care să spună de ce nu aţi predat arhiva”. Totodată, a subliniat că „nu Serviciul Român de Informaţii este doar moştenitorul întregii arhive a Securităţii”, potrivit Agerpres.
„Aceasta a fost o anatemă şi o strategie extrem de inteligentă prin care să se împingă toată povestea arhivelor către SRI. Eu nu am nicio problemă să predau absolut orice are SRI-ul, dar aştept ca societatea românească, în întregime, să-şi regăsească toate dosarele vechii Securităţi la CNSAS. De ce spun aceasta? Pentru că numai dacă vom trece prin acest proces vom înţelege trecutul recent al României şi vom şti ce să facem ca să avem un alt fel de viitor”, a punctat el.
Hellvig a susţinut că toate arhivele care provin de la vechea Securitate trebuie predate CNSAS.
„Acum, sigur, noi încercăm să predăm CNSAS-ului, pot să spun deja de ani de zile, ce avem şi mi se spune că nu există spaţiu. Acum, cu tot respectul, dacă vrem să nu primim sau să luăm arhivele, putem să avem tot felul de argumente. Eu am spus că mai dau un termen celor care ar trebui să preia această arhivă, iar dacă acest lucru nu este posibil, o să le pun la dispoziţie un spaţiu de la noi pentru CNSAS, ca să fiu sigur că aceste arhive nu mai sunt la SRI, astfel încât să terminăm definitiv cu această discuţie publică cu privire la dosare pe care serviciile de informaţii le au şi le folosesc ca să-şi atingă obiectivele”, a mai spus directorul SRI.