Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică, până în 27 martie, un proiect de hotărâre de Guvern (HG) privind modificarea şi completarea HG din 2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Lista cuprinde în total 1.320 de denumiri comune internaţionale – DCI (substanţe active), dintre care 140 sunt molecule noi sau la care a fost extinsă recomandarea terapeutică şi pentru alte suferinţe.
Potrivit proiectului, sunt compensate cu 90 la sută 157 de substanţe active, iar cu 50 la sută – 241.
Pentru programele naţionale sunt prevăzute 336 de DCI-uri, dintre care 101 pentru oncologie. În plus, pentru toate tirpurile de transplant sunt 173 de DCI-uri.
De asemenea, 152 de substanţe active sunt corespunzătoare medicamentelor gratuite de care beneficiază copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, dacă nu realizează venituri, precum şi gravide şi lehuze, în tratamentul ambulatoriu.
Potrivit Mediafax, cele mai multe molecule noi sunt destinate, în principal, tratării cancerului, diabetului, afecţiunilor cardiovasculare, afecţiunilor psihice, hepatitelor cronice de etiologie virală, precum şi bolilor rare fără a se limita doar la aceste patologii.
Analiza de impact bugetar a estimat un impact pozitiv de 592 milioane lei pentru anul 2014, sumă care va fi acoperită prin implementarea politicilor de reducere a cheltuielilor cu medicamentele (taxa claw-back, revizuirea preţurilor la medicamente, acorduri de partajare a riscurilor între finanţator şi producator, audit al prescripţiei medicale), se arată în nota de fundamentare a proiectului.
După anul 2008, în România pacienţii nu au mai avut acces, în regim compensat, la tratamente noi. În felul acesta, se produce un decalaj considerabil între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi pacienţii români, dar şi o limitare a drepturilor acestora la tratamente de ultimă generaţie.