ANAF explică noua taxă. Este vorba despre 10% aferent contribuției la sănătate din dobânzile la depozite. Pentru depozitele bancare se plătește impozit pe venit care se reține la sursă. Acest lucru înseamnă că dacă cineva a obținut sume ceva mai mari mai trebuie să plătească și contribuția la sănătate (CASS) de 10% plafonat la 6, 12 sau 24 de salarii minime. Acesta nu se reține la sursă, așa că trebuie depusă Declarația unică până în 25 mai, potrivit hotnews.ro.
Contribuția se va plăti chiar dacă persoana este salariată și plătește CASS.
Așadar, dacă ai avut în 2024 venituri din dobânzi bancare de peste 19.800 lei, va trebui să plătești CASS de 1.980 lei. Pentru ce este sub, nu plătești, scrie sursa citată.
Ce a transmis ANAF: dobânzile obținute din economiile bancare sunt investiţii
„Conform legislației în vigoare, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiții, cum ar fi dobânzile obținute din economiile bancare, dividendele, câștigurile de pe piața de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară.
Contribuția de 10% se datorează la o bază anuală de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în funcţie de nivelul cumulat al veniturilor, respectiv de încadrarea venitului cumulat în ce trei intervale. De exemplu, dacă veniturile din dobânzi reprezintă singura sursă de venituri a contribuabilului în anul 2024, iar aceasta se ridică la 25.000 lei anual, CASS datorată este de 1.980 lei (3.300 lei x 6 x 10% = 19.800 lei x 10%) sau dacă veniturile din dobânzi se ridică la nivelul de 45.000 lei anual, CASS datorată este de 3.960 lei (3.300 lei x 12 x 10% = 39.600 lei x 10%)”.
Profesorul universitar de la ASE, Cristian Păun, a comentat măsura într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„ANAF jupoaie tot ce poate controla și jupui. Pe ăia de nu îi prinde, îi lasă în pace, nestingheriți. (…)Veniturile aferente (dobânzile la depozite) vor fi impozitate cu contribuție la sănătate, deja fiind impozitate cu 10% (impozit pe venit). Adică, statul va lua 1/5 din dobânzi (impozit pe venit și contribuție la sănătate), pentru sume din dobânzi ce depășesc 6 salarii minime brute. Progresiv, în funcție de valoarea dobânzilor încasate.
Nu poți pune egalitate între DEPOZITE și INVESTIȚII. Numai un necunoscător face asta. Depozitele sunt rezerve pentru situații neprevăzute (boală, pierderea locului de muncă, eveniment nefericit în familie). Le păstrezi în bancă pentru că e mai sigur, sunt departe de tine și de hoți. Dobânda protejează puterea lor de cumpărare și atât. Și este bazată pe estimare a inflației pe termen lung, băncile presupunând că ții aceste rezerve mult timp la ele. Venitul din dobânzi nu este real, nu este consistent. De fapt, scopul depozitelor NU ESTE NICIODATĂ venitul. Riscurile asumate de deponent sunt complet diferite (spre inexistente, depozitele fiind asigurare) față de investiții. Spre deosebire de investiții, depozitele NU AR TREBUI IMPOZITATE DELOC. Tratarea pur contabilă a acestei situații este, cel puțin, stupidă și contraproductivă. De impozitarea depozitelor nici nu mai vorbesc, o tâmpenie și mai mare, dar de aceeași natură”, a scris Păun.
Începând de anul viitor, suma minimă la care trebuie plătit CASS pentru veniturile din depozite, chirii sau dividende se calculează după cum urmează:
ANAF a pus ochii pe românii care au conturi în bănci. Instituția a decis să monitorizeze retragerile de numerar din bancomate pentru a preveni fraudele fiscale. Astfel că, indiferent dacă ai cont la CEC, BCR sau Banca Transilvania, poți să ai probleme serioase dacă scoți din bancomat o sumă prea mare.
Chiar dacă în prezent nu există o limită pentru retragerea numerarului din bancomate, românii care scot totuși o sumă prea mare de bani vor trebui să dea explicații inspectorilor fiscali. Aceștia au decis să fie cu ochii pe cei care retrag numerar din bancomate pentru a preveni fraudele fiscale. Astfel că, oricere retragere care ridică semne de întrebare va fi investigată.
Deși în România nu există încă o limită la retragerea numerarului din bancomate, în alte țări din Europa lucrurile sunt mult mai clare. De exemplu, în Spania, o țară în care trăiesc de ani de zile foarte mulți români, clienții băncilor nu pot retrage de la bancomate mai mult de 600 de euro Cei care au nevoie de mai mulți bani, trebuie să contacteze banca și să ceară o extindere a limitei, potrivit news18.ro.
Chiar dacă nu există o limită clară pentru retragerea numerarului din bancomate, inspectorii ANAF s-ar putea sesiza dacă suma depășește 1000 de euro.