Ce este interzis să faci a doua zi de Paşte. Tradiţii şi superstiţii pentru Lunea Luminată

Ce este interzis să faci a doua zi de Paşte. Potrivit credinței populare, cei care trec în neființă în această zi nu mai sunt supuși Judecății Divine, ci ajung direct în Rai. De asemenea, cei născuți în această zi sunt considerați binecuvântați, având parte de o viață plină de lumină și har.

Una dintre tradițiile cele mai întâlnite este stropirea casei cu agheasmă, ca o formă de protecție împotriva spiritelor rele. De asemenea, este obicei ca rudele să se viziteze reciproc, iar gazdele să ofere ceva de băut oaspeților lor.

În această zi, se practică și obiceiul „umblatului cu pască”, prin care se vestesc Învierea și bucuria acestei sărbători. Astfel, finii merg în vizită la nașii lor, aducând cu ei daruri tradiționale precum pască, colaci sau ouă roșii.

Citeşte şi: Motivul pentru care este importantă lumânarea de Paște. Unde trebuie să stea în casa ta după Înviere

Alte articole

Săptămâna luminată 2025. Obiceiul ”Udatului”, ciocnitul ouălor invers. Ce noi ai voie să faci luni, a doua zi de Paşti 2025

Oraşul din România în care se va interzice fumatul şi în aer liber. Amenzi uriaşe pentru cei ce nu vor respecta noua hotărâre

Tradițiile din diverse regiuni ale țării aduc și alte practici specifice. De exemplu, în Transilvania se ciocnesc ouăle „cap cu dos”, iar gospodinele evită să măture sau să gătească în această zi. În unele zone, tinerii își stropesc aleasa inimii cu apă, iar fetele îi stropesc pe băieți cu parfum.

În alte regiuni, precum Șcheii Brașovului sau Valea Sebeșului, se desfășoară obiceiuri vechi transmise din generație în generație. Junii îmbrăcați în costume tradiționale merg la casele fetelor nemăritate, iar în unele sate se sărbătorește „Plugarul”, o serbare folclorică specifică, la care participă toată suflarea satului, rolul principal revenindu-i tânărului care a ieşit primul la arat. Ceremonialul începe cu alegerea plugarului, apoi fetele împletesc legături din grâu verde, cu care va fi împodobit acesta.

În comuna Şuşag, judeţul Alba, există un obicei despre care localnicii spun că este unic în România, „statul la vase”, tradiţie ce se păstrează încă pe Valea Sebeşului. În cea de-a doua zi de Paşte, tinerii căsătoriţi în ultimul an trebuie să se îmbrace în haine populare de nuntă şi să stea la masă în curtea bisericii din localitate, aşteptând ca rudele şi prietenii să le aducă diverse cadouri utile pentru gospodărie, scrie EVZ.

Citeşte şi: Calendar ortodox mai 2024. Sărbători religioase în mai 2024. Tradiţii şi superstiţii de Armindeni, de Paşte, de Ghermanul viermilor, de Sf. Împăraţi Constantin şi Elena

O altă tradiţie care dăinuie de mai bine de trei sute de ani în satul Mocod, comuna Nimigea (Bistriţa-Năsăud), este „Craii de la Mocod” . Astfel, în a doua zi de Paşte sunt aleşi cei mai harnici doi tineri din localitate, care sunt numiţi „crai” şi care au dreptul să îi pedepsească pe alţi doi feciori leneşi.

Aceste tradiții și obiceiuri îmbină credința, spiritualitatea și moștenirea culturală, oferind comunităților ocazia de a celebra împreună și de a transmite mai departe valorile și învățăturile strămoșești.