Karma a fost descoperită inițial în lecțiile religioase ale hinduismului și budismului, dar realitatea karmei a fost mult dezbătută. Potrivit dicționarului Oxford, în acele regiuni, karma este suma acțiunilor bune și rele ale cuiva într-una dintre viețile sale, despre care se crede că va decide ce se va întâmpla cu respectiva persoana în viața următoare.
Este karma reală?
Karma se pare ca este reala atunci când ni se întâmpla ceva bun sau rău. Karma este reală atunci când se explică atunci când anumiți oameni culeg recompense pentru a-si ispăși pedeapsa extremă sau recompensarea soartei ca urmare a deciziilor luate.
A crede că karma este reală poate ajuta la menținerea societății pe linie. Karma este reală prin faptul ca prin ea, aducem bine în lume.
În afara credinței religioase, este greu de demonstrat dacă karma este sau nu reală. Unele religii antice învață că karma este ceea ce practici. Mai degrabă, este pur și simplu o credință în practică.
În budism, karma înseamnă în primul rând acțiuni intenționate în gândire, cuvânt și fapte, așa cum afirmă Tricycle.
Care este povestea din spatele karmei?
Karma este o credință care provine din tradițiile hinduism, budism și jainism.
Ideea de karma a apărut pentru prima dată în Rigveda (înainte de cca. 1500 î.Hr.), care este cel mai vechi text hindus, iar apoi a fost extinsă în Upanishade (c. 800-300 î.Hr.). Karma se realizează atât prin acțiuni bune, cât și intenții bune sau dorințe bune pentru ceilalți, prin urmare, karma îi inspiră pe oameni să urmeze faptele bune pentru a evita repercusiunile rele și să urmeze o acțiune spirituală pentru a neutraliza efectele karmei.
Karma este, de asemenea, practicată pentru a urma pașii de a pune capăt karmei și a consecințelor karmice pentru a elibera pe cineva din ciclul nașterii și cel al morții, care este numit mokṣa sau nirvāṇa.
În hinduism, Karma este o parte a scopului vieții hindusului. Potrivit Enciclopediei Istoriei Mondiale, scopul hinduismului este de a recunoaște unitatea esențială a existenței și a Atmanului, care este aspectul superior al sinelui individual și o parte din sinele tuturor celorlalți, precum și Sufletul/Mintea.
Printr-un angajament față de dharma, datoria cuiva în viață și față de karma, care înseamnă acțiunea adecvată, cineva poate scăpa de legăturile existenței fizice și poate scăpa de samsara, care este ciclul renașterii și morții, și se poate reuni cu Brahman, sau Suprasuflet suprem (Dumnezeu).
În budism, karma este o lege a cauzei și efectului, iar lucrurile pe care cineva alege să le facă, să le spună sau să gândească pun karma în mișcare.
Karma determină unde și ce va renaște o persoană, precum și statutul ei în viața următoare. Dacă o persoană are karma bună, atunci ea se poate renaște într-unul dintre tărâmurile cerești, însă dacă acesta are o karma proastă, va renaște ca animal sau va fi chinuită într-un tărâm al iadului. Budiștii cred în „condiționarea” karmică, care este un proces în care natura unei persoane este modelată de acțiunile sale morale și fiecare acțiune vă modelează caracterul pentru viitor.
Obiceiurile pozitive și negative se pot forma în timp și, de asemenea, reîncarnarea, care face ca oamenii să aibă karma fie bună, fie rea. Pentru a atinge nirvana, budiștii trebuie să urmeze calea de opt ori, care este sugerată de fondatorul Siddhartha Gautama, sau Buddha, care este un set de opt moduri corecte de a gândi și a acționa.
În cele din urma, în jainism, karma este concepută sub forma unor particule care pătrund în univers.
Particulele subtile se agață de un suflet care îi ascunde forma inerentă și perfectă. Karma este altfel cunoscută ca o contaminare a sufletului care este pătat cu diverse culori și materie karmică care întruchipează sufletul și este o forță materială.
Pentru a obține mântuirea din forța materială karmică, trebuie să urmezi un cod strict de comportament spiritual și etic bazat pe cele Cinci Legăminte, (Ahimsa (non-violență), Satya (spune adevărul), Asteya (non-violență). -furt), Brahmacharya (castitate sau fidelitate față de un soț), Aparigraha (non-atașament).
Ce înseamnă karma de fapt?
Credința în karma este tradusă ca fiind „intențiile pricepute tind spre rezultate plăcute și intențiile nepricepute spre rezultate dureroase”. Cu toate acestea, este puțin diferită de perspectiva modernă a karmei.
Îndrumarea budistă explică faptul că aceste intenții trebuie „să fie lipsite de lăcomie, aversiune și amăgire”. Aceasta pare să fie partea în care ne pierdem puțin când vine vorba de karma. Chiar și eu sunt victima luării unei decizii care cred că mi va aduce beneficii, pe termen lung, folosind karma ca scuză. Cu toate acestea, karma este reală atunci când este înrădăcinată în abnegație, deoarece obligă persoana să ia orice acțiune pentru a promova cauza și efectul.
Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.