Ce este ”orașul de 15 minute” și cum a ajuns subiectul teoriilor conspirației

Orașul de 15 minute. Experții spun că pentru a crea orașe mai durabile, lucruri precum spațiile verzi, locurile pentru a face sport, cinematografele sau magazinele trebuie mutate acolo unde locuiesc oamenii, nu invers.

Mai multe orașe – între care Paris, Roma, Buenos Aires – aplică deja aceste principii. La începutul anului au apărut însă mai multe teorii, promovate inclusiv de persoane publice pe rețele de socializare, că s-ar dori închiderea oamenilor în cartiere și limitarea deplasărilor – „orașe pușcării”.

Teoria a ajuns și în România și capătă din ce în ce mai mulți adepți, mai ales de când a început să fie îmbrățișată și promovată de reprezentanți ai partidului AUR.

„Conceptul de oraş al sfertului de oră, pe care l-am inventat, are mai multe dimensiuni şi prin el am dorit să aduc o viziune complexă asupra oraşului, să apropii diverse tipuri de servicii destinate oamenilor, să dau mai multă importanţă elementelor locale, să reconfigurez legăturile de vecinătate.

Alte articole

Orasul de 15 minute: Avantaje si Dezavantaje

Conceptul de oraş de proximitate presupune dezvoltarea metropolelor la scară umană. Trebuie să desaturăm oraşul şi spaţiile sale publice, organizându-le într-un mod descentralizat.

Citește și: „Legea mersului pe jos”, votată în Camera Deputaților. Se dorește reducerea numărului de mașini din marile orașe

Reţeaua de transporturi a fost gândită ca un loc de trecere pentru maşinile poluante, însă acum locuitorii trebuie să aibă posibilitatea de a se plimba, de a merge cu bicicletele, de a profita de frumuseţea străzilor înverzite, de magazine, de şcoli. Trebuie ca locurile de parcare de la suprafaţă să fie transformate în terase, în spaţii unde oamenii îşi pot da întâlnire sau chiar în ateliere de reparaţii. Trebuie ca orăşenii să poată avea serviciile cât mai aproape de locuinţa lor, prin reutilizarea mobilierului urban şi prin mărirea numărului de magazine din cartierele rezidenţiale”, explică Carlos Moreno în cartea sa „Drept de cetate – De la „orașul-lume” la „orașul sfertului de oră”, publicată anul trecut și în limba română, citată de Hotnews.

Carlos Moreno spune că timpul pe care îl petrecem blocați în trafic sau pentru a parcurge distanțe importante pentru a ne duce copiii la școală sau a merge la muncă îl putem câștiga pentru noi, pentru a-l petrece cu familia.

„Oraşul sfertului de oră oferă locuitorilor un alt ritm de viaţă care le permite să aibă timp pentru ei, pentru familiile lor, pentru vecinii lor, să utilizeze spaţiul în moduri diferite, să îi facă pe cetăţeni să fie mândri de el şi să simtă că îi aparțin. Dorim să recuperăm acest timp pierdut, în beneficiul creativităţii, al timpului social şi al timpului interior.

În oraşele de astăzi timpul trece repede şi lasă loc anonimatului, lasă loc unei întreceri permanente între oameni, lasă loc stresului. Pentru a îmbunătăţi relaţiile sociale dintre oameni, provocarea noastră este să ne imaginăm un oraş, de orice dimensiuni, în care cetăţenii pot trăi bine”, a mai scris acesta.

Cum poate fi implementat conceptul de ”oraș de 15 minute”

„Trebuie să fim atenţi la modul în care folosim spaţiul. Trebuie, de asemenea, să cunoaștem resursele de care dispunem şi modul în care acestea sunt repartizate.

Trebuie să identificăm serviciile de proximitate disponibile: instituţiile de sănătate, magazinele mici, magazinele pentru artizani, librăriile, pieţele, sălile de sport, cinematografele, teatrele, instituţiile de cultură, parcurile, locurile de plimbare. Trebuie să ştim de asemenea felul în care sunt folosite străzile şi pieţele. Să vedem dacă avem zone verzi, grădini, fântâni, locuri în care ne putem răcori. Să vedem cum putem munci, de acasă sau departe de domiciliu?”, a mai scris Moreno.

Deși se discută despre acest concept de mai multă vreme, de peste 10 ani, a devenit mult mai apreciat și implementat în timpul pandemiei de COVID 19, în contextul restricțiilor impuse – când oamenii și-au dat seama cât de dependenți sunt de mașină și transportul public și că o parte din facilitățile esențiale – parcuri, spații publice pentru petrecerea timpului liber, chiar și școli și spitale – lipsesc din comunitățile lor și că trebuie să parcurgă distanțe considerabile pentru a ajunge la ele. Pe lângă timpul personal pierdut în trafic, la scara orașului asta înseamnă poluare.

Schimbările climatice și măsurile luate pentru combaterea lor au fost în ultimii ani frecvent în miezul teoriilor conspirației, iar fenomenul a luat amploare după pandemia cauzată de Covid 19 și restricțiile impuse.

Citește și: VIDEO Bătaie cu pumni și picioare, dar și cu o cârjă. Două persoane reținute după scandalul în care a fost implicat și fiul unui primar

La finalul anului trecut acestea au fost legate de conceptul „orașul sfertului de oră”. În decembrie, cunoscutul psiholog canadian Jordan Peterson a început să atace acest concept.

„Ideea ca cartierele ar trebui să fie accesibile pe jos este minunată. Ideea ca birocrații tiranici și idioți să decidă prin decret unde ți se permite să conduci este cel mai prost scenariu posibil”, a scris acesta pe Twitter.

În februarie, politicianul din UK, Nick Fletcher, a dus această teorie în Parlamentul țării spunând că acest concept ne va costa libertatea.

Între timp, mii de comentarii pe acest subiect au fost postate pe rețele de socializare.

În martie, în Oxford, au avut loc chiar proteste împotriva măsurilor anunțate de municipalitate pentru reducerea congestiei în trafic, inclusiv aplicarea conceptului „orașul sfertului de oră”.

Pe CNN, El pais, BBC, US Today, The Guardian, Bloomberg, NYTimes au apărut zeci de articole care combat informațiile false răspândite.

S-a ajuns chiar ca urbanistul Carlos Moreno să primească amenințări cu moartea.

La finalul anului 2022, Guvernul a inițiat un proiect de lege privind mobilitatea urbană durabilă. Acesta prevede în linii mari că autoritățile locale trebuie să facă Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă și enumeră principiile mobilității urbane durabile (încurajarea transportului public și descurajarea folosirii mașinii personale, amenajarea de piste pentru biciclete și spații pietonale, reducerea emisiilor de CO2). Proiectul de lege a fost depus la Senat și adoptat pe 6 februarie, însă s-a blocat la Camera deputaților, cameră decizională.

George Simion, liderul AUR, a cerut la ședința de pe 5 aprilie din plen retrimiterea proiectului în comisii pentru discuți pe motiv că încalcă libertatea de mișcare și multe alte drepturi fundamentale.

„E vorba de PL-x 47/2023. Cer scoaterea acestuia şi retrimiterea la comisii. Este un proiect de lege care încalcă grav libertatea de mişcare şi multe alte drepturi fundamentale. E vorba de aşa-numitele „oraşe de 15 minute”; PL-x 47/2023, Proiectul de Lege privind mobilitatea urbană durabilă. Am primit foarte multe mesaje în ultimele 24 de ore, din partea cetăţenilor îngrijoraţi, şi mi se pare justificată retrimiterea la comisii, pentru două săptămâni, ca să putem analiza în detaliu acest proiect de lege”, a cerut acesta, iar propunerea a fost aprobată, și legea a tot fost amânată.

Citește și: RO-Alert în Sibiu. Un urs se plimbă de 24 de ore prin oraş. Joi a fost văzut în zona aeroportului