Ce îi aşteaptă pe români în 2021. Profesorul Mircea Coşea a explicat cum ar putea arăta anul 2021 din punct de vedere economic.
„Lucrurile sunt aproape clare. Nu va fi un an care să ne scoată din situaţia în care suntem. E clar că va fi o continuare a anului 2020, nu am reuşit să rezolvăm problemele din punct de vedere al raporturilor dintre criza pandemică şi criza economică, iar măsurile care au fost luate şi care sunt previzibil de a fi luate sunt măsuri de supravieţuire, nu neapărat de austeritate. Scopul e să menţinem economia la un nivel la care să nu ne înecăm, să stăm cu gura deasupra apei. Nu văd nicio măsură şi niciun fel de interes pentru ieşirea din criză printr-un salt.
Noi depindem prea mult de exterior. Până nu se rezolvă lucrurile acolo, nu putem decât să ne învârtim în curtea noastră, din colţ în colţ, şi să încercăm să mai reparăm câte o gaură, pe ici pe colo. Economia europeană nu merge cum ar trebui să meargă, Germania are o performanţă slabă, Franţa se zguduie, Italia a trecut printr-o criză politică majoră, Marea Britanie a ieşit, deci comenzile pe care le primim noi în raport cu Occidentul european nu vor veni la nivelul la care noi ne aşteptăm.
Administraţia Biden are o politică economică încă neclară în legătură cu partea asta a Europei, deci nu ne putem baza nici pe SUA.
Domnul prim-ministru a afirmat că nu ne putem baza pe economia sud-est-asiatică, de care trebuie să păstrăm o distanţă. Deşi e o economie care a prosperat şi care are resurse pentru investiţii. Deci noi rămânem la acelaşi nivel, de suportare a unei crize la care nu am găsit soluţii.”, a declarat Mircea Coşea pentru DCNEWS.
După ce la Galaţi a fost mărit impozitul auto cu 55 la sută, profesorul Mircea Coşea atrage atenţia că astfel de lucruri ar putea să apară în mai multe oraşe din ţară.
„Eu nu sunt partizanul ideii că am intrat în austeritate, dar s-ar putea ca în a doua jumătate a anului să vedem o anumită austeritate din punct de vedere al creşterii unor obligaţii pe care cetăţenii le vor avea. Eu cred că, contrar afirmaţiilor care se fac acum, vom asista la o creştere a taxelor şi impozitelor la nivel local. Asta pentru că primăriile şi consiliile vor trebui să îşi acopere taxele. Vor fi taxe pe proprietate, pe al doilea automobil, pe al doilea apartament, cum se practică şi în alte ţări. Nu vor fi catastrofale, dar vor exista!
Nu vom putea face investiţiile pe care ni le dorim, pentru că principala sursă de finanţare este reprezentată de investiţiile străine, care nu vor veni acum la nivelul dorit, pentru că nu au de unde să vină. Fondurile europene sunt încă neclare, condiţiile introduse sunt destul de dure. Noi avem impresia că ce e pe hârtie va fi şi accesat. Nu va fi aşa! Condiţiile de accesare a fondurilor sunt foarte dure, iar ele nu sunt deocamdată apte de a fi îndeplinite de administraţia românească, care nu au făcut niciun plan pentru accesarea lor. După cum ştiţi, planul a fost retrimis de la nivelul UE, ca fiind nedocumentat îndeajuns.”, a mai spus profesorul.
„Cred că în anul care vine nu vom avea o creştere a euro atât de mare, nu cred că se va ajunge la 5 lei. Nu e mare lucru, dar psihologic va conta foarte mult! Euro va rămâne la un nivel acceptabil sub 5, cred eu.
Mai cred şi că, pentru că vor apărea multe credite neperformante, băncile vor avea o problemă care va duce la un contact cu cetăţenii într-o manieră mai amiabilă şi rezonabilă în condiţii de criză.
Faptul că au scăzut dobânda (ROBOR şi IRCC) arată că BNR a înţeles greutatea pe care o avem. BNR a înţeles că fără credite România va intra într-o situaţie disperată. Mă refer la credite de repornire a activităţii sau credite de consum.
Cei care cred că România se va dezvolta prin investiţii şi nu prin consum fac o mare greşeală. În România, investiţiile înseamnă consum. O investiţie în autostradă înseamnă consum de import, pentru că România nu mai produce bitum, fier beton, materiale de construcţie. Consumul rămâne un motor de creştere, dar cu pondere diferită între cel fizic şi cel de investiţii.
Deci e nevoie de credite, aşa cum e nevoie de lichiditate. Fără lichiditate nu vom putea merge mai departe, iar aceasta, paradoxal, e dată de acele salarii nesimţite de care se tot vorbeşte. În condiţiile actuale, nu mărirea salariului este importantă, ci siguranţa lui. Ori în sectorul privat siguranţa salariului nu mai este la ordinea zilei.
Singura sursă pe care statul o are de aruncat pe piaţă bani într-o manieră sigură este salariul din sectorul public. Aceste salarii pot fi plafonate, şi sunt de acord că aşa ar trebui să fie, dar nu reduse. Cel puţin până când scăpăm de efectele pandemiei.”, a mai transmis specialistul.
„Primul lucru care trebuie făcut de români este să înţeleagă unde ne aflăm. Ne aflăm în criză, şi nu toţi românii au înţeles asta. Austeritatea, în anul acesta, nu trebuie să vină de la Guvern, ci de la cetăţean, care trebuie să îşi gospodărească mai bine veniturile, ele fiind mai mici şi mai nesigure. Sfatul pe care îl dau eu este prudenţa, foarte mare! Este atât de instabilă lumea, la noi şi în jurul nostru, încât nu putem pune bază pe nimic. Trebuie să încercăm să avem priorităţi în consum. Poate ar trebui să mai renunţăm la unele lucruri pe care le considerăm sigure, poate că nu e necesar să schimbăm maşina anul ăsta, spre exemplu. În măsura în care siguranţa locurilor de muncă este aşa cum este, îi îndemn să fie prudenţi. Pe româneşte, asta înseamnă chibzuinţă.”, a mai precizat Mircea Coşea.