Măsura va fi aplicată în situaţiile în care angajatorii îşi reduc temporar activitatea. Acest lucru implică o reducere a programului de lucru şi, implicit, o reducere a salariilor pe termen limitat. Astfel, costurile salariale se vor împărţi între angajator şi stat, însă numai temporar, notează Avocatnet.
Prin mecanismul gândit de Ministerul Muncii, angajatorul va suporta cel puțin 50% din salariile întregi ale lucrătorilor, în timp ce statul va suporta 75% din diferența dintre salariile întregi și salariile reduse.
„Acest mecanism, prezentat într-o primă formă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, presupune că plata salariului brut se va împărți între angajator, care va acoperi cel puțin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă, și stat, care va acoperi 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului”, se arată într-un comunicat al Ministerul Muncii.
În cazul unui salariat plătit cu 3.000 de lei brut, angajatorul va suporta minimum 1.500 de lei, în timp ce statul va suporta 1.125 de lei, aşa cum prevede mecanismul pregătit de Guvern. Fiind vorba doar de o primă variantă propusă pentru măsură, este posibil ca această să sufere modificări majore până se ajunge la oficializarea ei prin lege sau ordonanță, notează Avocatnet.
Autorităţile spun că vor fi păstrate mai multe locuri de muncă prin implementarea kurzarbeit în România, după modelul creat de germani și aplicat cu succes în timpul crizei financiare din perioada 2008-2009. Astfel, ar fi evitate concedierile, iar salariaţii care lucrează cu program redus ar păstra un nivel decent al veniturilor.
„Printr-o astfel de măsură, Guvernul urmărește păstrarea locurilor de muncă, menținerea angajaților fideli obiectivelor companiilor și a unor persoane în a căror pregătire companiile au investit anterior crizei, crearea unui cadru adaptat care să permită flexibilizarea timpului de lucru prin asigurarea unor venituri sustenabile pentru angajați, modernizarea cadrului legal în sensul în care acesta să se adapteze nevoilor angajaților și ale angajatorilor, în situații excepționale, precum și diminuarea riscurilor epidemiologice prin reducerea programului de lucru”, precizează reprezentanţii Ministerului Muncii.
Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a apreciat că măsura ar trebui să aibă un mecanism simplu şi este de așteptat ca Guvernul să implementeze kurzarbeit în următoarele săptămâni.
Potrivit sursei citate, introducerea kurzarbeit în România trebuie făcută ori prin lege, ori prin ordonanță. Un proiect în acest sens ar trebui adoptat de autorități și publicat în Monitorul Oficial pentru a fi adoptat.