Ce l-a speriat cel mai mult pe Viorel Hrebenciuc în puşcărie. Cum a reuşit să-i convingă pe judecători să-l elibereze

Ce l-a speriat cel mai mult pe Viorel Hrebenciuc în puşcărie. Fostul politician a reuşit să iasă mai devreme din închisoare după ce le-a spus judecătorilor că se teme ca pe perioada detenţiei să nu aibă probleme cu aparatul pe care îl are la inimă.

Ce l-a speriat cel mai mult pe Viorel Hrebenciuc în puşcărie. Aşa i-a convins pe judecători să-l elibereze

Citeşte şi Cum arată Viorel Hrebenciuc, unul dintre cei mai influenţi politicieni români, eliberat după doar 10 luni de închisoare. Protectorul FCSB s-a întors alături de echipă FOTO

Fostul politician a ieșit din închisoare pe data de 6 iulie 2022, după ce a executat fracția din pedeapsă stabilită de lege pentru cei care au vârsta peste 60 de ani. Reamintim că cererea de eliberare a fost iniiat respinsă de Judecătoria Sectorului 4.

„Atitudinea condamnatului faţă de procesul muncii pe tot parcursul executării pedepsei a fost una echilibrată – 12 zile câştigate. Stăruinţa în muncă pe timpul executării pedepsei exprimă capacitatea condamnatului de a-şi asigura existenţa în mod cinstit în stare de libertate. (…) Executarea pedepsei a început la data de 14.09.2021 şi urmează să expire la termen la data de 19.12.2023, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate, condamnatul trebuie să execute fracţia de 1/3 din pedeapsă, respectiv 365 zile de închisoare.

Comisia a constatat sub acest ultim aspect că deţinutul a executat, de la 14.09.2021 până la 14.04.2022, un număr total de 494 zile, dintre care 213 zile efectiv executate, 12 zile câștigate prin muncă și 269 zile arest preventiv, din care 24 zile conform Legii 169/2017 (n.r. – condiții improprii de detenție).

Consideră că sentinţa penală pronunţată de Judecătoria Sector 4 ca fiind netemeinică şi parţial nelegală, având în vedere că instanţa induce un dublu standard, deşi apreciază corect cu privire la temeiul juridic sub care s-a judecat cererea petentului, cât şi cu privire la comportamentul şi stăruinţa petentului, ca fiind conforme, reţine, în schimb, în mod contradictoriu, că petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, astfel atitudinea echilibrată devine insuficientă în raport cu participarea la programe şi activităţi educative şi de asistenţă psiho-socială. Apreciază exprimarea judecătorului de la instanţa de fond ca fiind nefericită atunci când a menţionat: „chiar şi dânsul trebuie să facă dovada temeinică a îndreptării comportamentului în raport de valorile sociale şi morale protejate de lege”. Totodată arată că instanţa de fond a preluat din retorica Parchetului, care la momentul judecării cauzei pe fond a considerat că punerea de îndată a petentului în libertate, după o sucrtă perioadă petrecută în penitenciar, nu ar conduce la îmbunătăţirea mentalităţii colective cum că „justiţia merge”, se arată în motivarea deciziei Tribunalului Ilfov prin care instanța de control judiciar i-a admis lui Viorel Hrebenciuc cererea de liberare condiționată, potrivit ziare.com. 

Procurorul de ședință s-a opus eliberării lui Hrebenciuc. Instanța a redat în motivarea deciziei ce a spus Viorel Hrebenciuc în sala de judecată:

Contestatorul – petent (Hrebenciuc Viorel – n.r.), având cuvântul, arată că a executat fracţia de pedeapsă prevăzută de lege, respectiv 587 de zile faţă de vocaţia de 365 de zile, depăşind mai mult de 1/3 din pedeapsă, a dat dovadă de o bună disciplină, nu a avut nicio abatere, a fost recompensat, primind 45 de credite şi a desfăşurat activităţi lucrative.

Cu privire la lipsa dovezilor temeinice de îndreptare menţionate de reprezentantul Ministerului Public, arată că a participat la toate cursurile la care a fost înscris, fără a solicita altele în plus, ceea nu este adevărat, întrucât a solicitat verbal, în nenumărate rânduri, să participe şi la alte cursuri, însă cum erau cursuri de alfabetizare şi alte cursuri care nu se potriveau nivelului de educaţie, nu le-a urmat.

Consideră că îndreptarea sa nu a început la data de 14.09.2020 când a fost încarcerat, ci a început din data de 20.10.2014, în ziua în care, din respect pentru justiţie şi valorile sociale, arată că a demisionat din Parlamentul României, a renunţat la imunitate, a intrat în arestul preventiv, recunoscând toate faptele şi a renunţat la a mai apărea cu declaraţii în spaţiul public.

Menţionează faptul că în sarcina sa nu a fost stabilit niciun prejudiciu, aşa cum este menţionat în rechizitoriul Direcţiei  Naţionale Anticorupţie.

Arată că pe parcursul celor 8 ani, a participat la peste 130 de termene de judecată, lipsind doar la un singur termen de judecată, atunci când a decedat fratele său, că nu a cerut nici probe în plus, nici martori, sprijinind astfel bunul mers al procesului penal.

Cu privire la dosarul său medical, arată că are instalat un defibrilator la inimă, ce nu poate fi supravegheat decât de medicul care l-a instalat, ori în cazul în care acesta ar avea probleme de funcţionare, în maxim o oră ar trebui să ajungă la medic.

Arată ca pe întreagă perioadă petrecută în penitenciar a fost înspăimântat de faptul că se poate întâmpla ceva cu defibrilatorul şi cu siguranţă că într-o oră nu ar putea ajunge la medicul său.

Cu privire la antecedentele penale menţionate în motivarea instanţei de fond, arată că într-unul dintre cele două dosare a renunţat să formuleze apel şi astfel cele două pedepse au putut fi contopite.

În concluzie, arată că regretă faptele comise.

Citeşte şi Noi probleme pentru Viorel Hrebenciuc după eliberarea din închisoare. Ar putea pierde o parte din avere