Cancerul pediatric – pe lângă o creștere în numărul de diagnostice – cunoaște și o creștere în agresivitatea felului în care se manifestă: focare simultane de boală, mai multe organe afectate în același timp sau o perioadă de răspândire a maladiei mult mai redusă decât ce scria până acum în cărțile de medicină.
De asemenea, specialiștii vorbesc despre tot mai multe cancere depistate la bebeluși de o lună sau două de viață. Cum ajunge un copil să sufere de cancer? Ne explică dr. Inci Ayan, o specialistă Acibadem, cu 30 de ani experiență în oncologie pediatrică.
„În primul rând, avem o componentă genetică ce predispune un copil la cancer. De exemplu, în cazul unei mame care are un istoric de cancer de sân, diagnosticat la o vârstă tânără, și are și rude (mamă, bunică) cu cancer de sân, este un indiciu clar că starea de sănătate a copilului trebuie monitorizată, existând riscul apariției sarcoamelor. Apoi, există și anumite boli care cresc riscul de apariție a maladiei canceroase și anume boli congenitale ori sindroame imunodeficitare. O altă cauză a apariției cancerului la copii o constituie anomaliile cromozomiale, care sunt asociate cu risc mai mare de leucemie, de exemplu, sau de limfoame”, spune dr. Ayan.
Dincolo de bagajul genetic, există anumite virusuri cu care copilul intră în contact și care îl pot predispune la cancer.
„Hepatita B, de exemplu, poate declanșa cancer la ficat. Sau virusul Epstein Barr, care este o infecție foarte frecventă la copii, care, în anumite cazuri, poate duce la apariția limfoamelor sau la un alt tip de cancer, carcinomul nazofaringian. Un alt virus cu o reputație nefastă este virusul HPV. Hepatita C, de exemplu, în anumite părți ale globului, precum zona mediteraneană sau țările africane, poate duce la apariția limfoamelor”, afirmă specialista spitalului Acibadem Maslak.
Mediul în care creștem copilul poate juca un rol?
„În ultimii 10 ani, am remarcat o creștere a incidenței cancerelor la copii și o cauză este producția industrializată. Fertilizatorii, hormonii de creștere care cresc productivitatea, dar ingestia lor are efecte nocive asupra genelor, producând mutații periculoase, oncongene. Poluarea, inclusiv cea asociată cu utilizarea tehnologiei de ultimă generație (telefoane, tablete) poate crește frecvența cancerelor la copii (leucemii, tumori de creier, anumite tipuri de sarcoame). Și, țin să subliniez, fumatul, atât în cazul mamei, cât și al tatălui, poate provoca apariția sarcoamelor la copil, în comparație cu copii proveniți din familii nefumătoare”, avertizează medicul turc.
Experta Acibadem insistă: cancerul pediatric se vindecă. Mai bine de 60% dintre copiii bolnavi de cancer pot fi salvați și se pot bucura apoi de o viața normală. Iar rata de succes crește până la 90% în cazurile de cancer cu diagnostic precoce. Părinții, așadar, trebuie să fie atenți la simptome.
„Este important să nu exagereze anumite simptome, dar nici să nu le ignore. În primul rând, trebuie să știe că un cancer pediatric este o afecțiune acută și asta înseamnă că trebuie să se îngrijoreze dacă un copil nu se simte bine pe parcurs de mai multe zile sau săptămâni. Ne alarmăm dacă:
De asemenea, mamele trebuie să fie atente la eventuale umflături în zona fontanelelor, pe care le pot observa atunci când alăptează.
Dacă scad performanțele școlare și puterea de concentrare, iarăși sunt semne că este ceva în neregulă la nivel cerebral”, ne sfătuiește dr. Inci Ayan.
Pe lângă importanța unui diagnostic timpuriu, mai există o condiție crucială pentru învingerea bolii: terapia potrivită primită în spitale cu experiență în oncologia pediatrică și care dispun de tehnologie cât mai avansată. Și asta încă de la început.
Cele mai frecvente diagnostice de cancer la copii sunt leucemiile, tumorile cerebrale, limfoamele, sarcoamele, cancerul osos sau de ficat. În România, potrivit celor mai recente cifre, sunt, aproximativ, 6.000 de copii bolnavi de cancer.