Ce părere au românii despre produsele alimentare cu aditivi

O simplă căutare pe internet folosind cuvântul cheie „dietă” generează aproape 90.000.000 de rezultate în 0,20 secunde. Mediatizarea unor reţete de succes privind alimentaţia echilibrată şi dietele recomandate pentru scăderea rapidă în greutate şi vizibilitatea unor personalităţi publice a căror siluetă sugerează perfecţiunea au fundamentat o preocupare crescândă a românilor faţă de greutatea ideală.

Studiul arată că 7 din 10 români citesc etichetele atunci când cumpără un produs nou lansat pentru piaţă. Printre informaţiile verificate pe etichetă pe primul loc se află numărul de calorii, urmat de aportul nutritiv, dar şi beneficiile pentru sănătate.

Mai mult de jumătate din românii intervievaţi sunt foarte preocupaţi de existenţa aditivilor alimentari în produsele existente la rafturi. La nivelul populaţiei studiate nu este clară distincţia între aditivii naturali, fără efecte negative asupra sănătăţii, şi cei artificiali, nerecomandaţi pentru o alimentaţie echilibrată.

În consecinţă, 3 din 10 persoane din mediul urban sunt de părere că toate E-urile dăunează grav sănătăţii, în timp ce 4 din 10 orăşeni înţeleg că există aditivi alimentari fără efecte negative asupra sănătăţii.

Alte articole

Ce aliment de post poate înlocui pâinea. Sfaturile oferite de nutriționiști pentru a evita kilogramele în plus

Șapte alimente care nu expiră. Le poți mânca și peste 50 de ani

Persoanele din mediul urban dezaprobă adăugarea aditivilor pentru culoare sau aromă mai plăcute, ori pentru a menţine prospeţimea produsului, dar tind să fie mai indulgente cu aditivii care pot reduce numărul de bacterii dăunătoare din alimente. Astfel, 50% dintre respondenţi spun că aditivii folosiţi pentru a reduce numărul de bacterii dăunătoare din anumite produse constituie un lucru bun, în timp ce aproximativ trei sferturi resping includerea aditivilor pentru un aspect mai plăcut (78%) şi pentru potenţarea aromei (74%).

Studiul a fost realizat de EXACTCC pentru Scandia Sibiu, marja de eroare fiind de +/-4,6%, la un nivel de încredere de 95%.