Ce pedepse riscă generalii Coldea şi Dumbravă pentru trafic de influenţă şi spălare de bani

Fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea, generalul SRI Dumitru Dumbravă şi avocatul Doru Trăilă au fost plasaţi sub control judiciar, după aproape 15 ore de audieri la DNA, ca urmare a plângerii depuse de omul de afaceri Cătălin Hideg.

Atât Coldea, cât şi Dumbravă, au fost plasaţi cub control judiciar pe cauţiune, valoarea acesteia fiind de 500.000 de lei.  Fostul director adjunct al SRI Florian Coldea şi fostul şef al Direcţiei juridice a SRI, generalul Dumitru Dumbravă, precum şi avocatul Doru Trăilă, au fost audiaţi timp de mai multe ore la DNA,  sosind la sediul DNA joi, înainte de ora prânzului.

Fostul prim-adjunct al SRI Florian Coldea, generalul SRI Dumitru Dumbravă şi avocatul Doru Trăilă au fost plasaţi sub control judiciar

La ieşirea de la DNA, Coldea a refuzat să facă declaraţii, deşi joi, la sosirea la sediul instituţiei, afirmase că va face acest lucru. Denunţătorul Cătălin Hideg susţine că i s-a cerut de către Dumbravă să plătească avocatului Doru Trăilă un onorariu de 700.000 de euro, cu mult mai mare decât cele practicate în România, pentru a obţine o condamnare cu suspendare în instanţă. Cătălin Hideg, care are o condamnare de patru ani de închisoare, în primă instanţă, în urma unei anchete desfăşurate de Parchetul Europeam, mai afirmă că i s-a spus că Florian Coldea este „singurul din România care are pârghiile necesare pentru a rezolva” dosarul său penal.

Alte articole

Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, vizat de percheziţii DNA. Bolojan: Instituţiile statului îşi fac datoria şi fiecare cetăţean trebuie să răspundă pentru ceea ce face

Coldea și Dumbrava ar fi încălcat controlul judiciar! Procurorii verifică dacă cei doi foști generali SRI cercetați penal au ieșit din țară când aveau interdicție

„Am avut o întâlnire cu domnul Dumbravă, care l-a recomandat pe domnul Trăilă ca viitorul meu avocat. Am fost la dânsul la birou, la cabinetul de avocatură unde mi-au spus, iniţial, că vor 700.000 de euro plus TVA. Ulterior, eu i-am spus că este o sumă foarte mare, că nu am mai văzut asemenea onorarii în România, dânsul mi-a spus că aşa a primit ordine de la domnii generali, că asta e suma pe care trebuie să plătesc dacă vor să mă ia ca şi client. I-am spus că este foarte mult, că ofer o sumă de 500.000. Dânsul a spus: nu pot să decid eu, trebuie să mă întorc să vorbesc cu domnii generali şi peste câteva zile vă chem să vă transmit care a fost decizia. Ulterior, m-am prezentat din nou la cabinetul domnului avocat Trăilă şi mi-a spus că singura variantă pe care o acceptă este de 600.000 de euro plus TVA, altfel nu putem ncheia acest contract de asistenţă juridică şi am semnat acest contract.(…) Îmi garantau că voi obţine o condamnare cu suspendare. În momentul în care am încheiat contractul cu dânşii au spus că, în mod normal, dacă lucrurile decurg bine, dacă judecătorul de la Tribunal, la fond, care a fost studentul domnului Trăială, va da o rezoluţie pozitivă, la Curtea de Apel va fi mai simplu şi că vom scădea aceşti ani cu voioşie”, a afirmat Cătălin Hideg la Antena 3, joi după amiază.

Hideg a achitat deja o primă tranşă de 100.000 de euro.

Omul de afaceri Cătălin Hideg şi firma acestuia, Sanimed Internaţional, au fost trimişi în judecată de către Parchetul European, în octombrie 2022, într-un dosar de fraudă cu fonduri europene, prejudiciul fiind estimat la 3 milioane de euro.

”Pentru a câştiga o licitaţie pentru RECUMED, un proiect finanţat de Uniunea Europeană pentru crearea unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale şi reconstrucţiei biologice, omul de afaceri a prezentat mai multe declaraţii şi documente false şi inexacte. Acestea se refereau la procedura de atribuire a contractului de furnizare de echipamente medicale şi la lucrările de construcţie necesare pentru realizarea proiectului. Ulterior, acesta a reuşit să primească, între 2018 şi 2020, subvenţii nerambursabile în valoare de peste 3 milioane de euro”, anunţa atunci EPPO.

În acest dosar, Hideg a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, în februarie anul acesta. Faptele pentru care a fost condamnat sunt: folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, cu consecinţe deosebit de grave şi pentru infracîiunea de spălare a banilor.

Foştii şefi ai SRI, generalii (r.) Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, au fost puşi de DNA sub control judiciar pe cauţiune. Sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani într-un dosar privind intervenţii în Justiţie. Informațiile sunt deocamdată „pe surse”, pentru că procurorul de caz, Mihaela Iorga Moraru, nu a furnizat informații oficiale despre acest dosar.

Sub această rezervă, în așteptarea informațiilor oficiale, se poate anticipa relativ ce pedepse riscă generalii Coldea și Dumbravă dacă acuzațiile vor fi probate în instanță.

Pedepsele prevăzute de lege pentru cele două infracțiuni

Traficul de influenţă este incriminat prin articolul 291 din Codul penal:

Te-ar putea interesa și Generalii SRI în rezervă Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, audiaţi la DNA după ce un important om de afaceri i-a acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat

„(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.”

Spălarea de bani este incriminată prin articolul 49 din Legea 129/2019:

„(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

(2) Tentativa se pedepseşte.”

Având în vedere că dosarul vizează mai multe persoane, care ar fi comis împreună infracțiunile, trebuie menționat că, potrivit articolului 49 din Codul penal, „coautorul, instigatorul şi complicele la o infracţiune săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor”, iar „la stabilirea pedepsei se ţine seama de contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii”.

Fiind vorba despre două infracțiuni, sunt incidente prevederile legale privind concursul de infracțiuni. Acesta reprezintă o formă de pluralitate a infracțiunilor, constând în săvârșirea a două sau mai multe infracțiuni de către aceeași persoană, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna dintre ele. Este vorba despre orice faptă pe care legea o pedepsește, fie că este consumată, tentativă sau participare în calitate de coautor, instigator sau complice, indiferent de natură și gravitate, formă de vinovăție sau locul comiterii.

În acest caz, ar fi un concursul real de infracțiuni. Tratamentul penal al concursului de infracțiuni include diverse sisteme de sancționare. Sistemul cumulului juridic, consacrat de Codul penal român, aplică pedeapsa cea mai gravă plus un spor de pedeapsă, obligatoriu și fix.

În cazul aplicării pedepselor principale pentru concursul de infracțiuni, dacă s-au stabilit pedepse cu închisoarea și amenda, se aplică pedeapsa cea mai grea, plus un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse.

Astfel, dacă generalii Coldea și Dumbravă ar fi găsiți vinovați de ambele infracțiuni, ar risca o pedeapsă cuprinsă între 3 ani și 8 luni de închisoare și 12 ani și 4 luni de închisoare.