Ce pensie de urmaş vor primi fetele lui Corneliu Vadim Tudor

Potrivit legii, copiii primesc pensii de urmaşi dacă sunt încadraţi într-o formă de învăţământ superioară, însă, până la vârsta de 26 de ani, informează România TV. 

Astfel, cele două fete ale lui Vadim Tudor vor încasa timp de un an 75% din pensia tatălui lor, respectiv 1200 de lei, asta în condiţiile în care Vadim Tudor avea un salariu de 4000 de lei, iar pensia nu ar putea fi mai mică de 1600 de lei.  

Citeşte şi VESTE TERIBILĂ pentru familia lui Vadim Tudor. „Se poate transforma în strigoi…”

După un an de zile, după ce fiica cea mare a fostului politician va împlini 26 de ani, pensia de urmaş va merge doar către fiica cea mică. Aceasta va primi 50% din pensia pe care o avea Vadim Tudor, mai exact 800 de lei. 

Alte articole

Victor Ciutacu îl desființează pe CTP, după ce a recunoscut că a manipulat opinia publică: „Hai sictir, distrusule!”

Fiicele lui Corneliu Vadim Tudor s-au împăcat, după opt ani, de la dispariţia tatălui lor: „Înseamnă că e liniştit”

Indemnizaţia pe care tribunul o primea de la Uniunea Scriitorilor nu merge către urmaşi, dar soţia şi cele două fiice pot încasa bani de la Parlamentul European, după ce vor face o cerere acolo. Suma va reprezenta un procent din pensia de parlamentar pe care o avea Corneliu Vadim Tudor, iar familia, respectiv copii, trebuie să se adreseze cu cererea direct către Parlamentul European. 

Citeşte şi Te trec FIORII. Cum a fost visat Vadim Tudor de sora lui, în noaptea dinaintea morţii

„Aşa cum în legislaţia românească se acordă pensie de urmaş copiilor minori sau copiilor care frecventează cursuri de învăţământ la zi. În cazul de faţă este vorba de doi urmaşi în concurenţă. În categoria urmaşilor intră şi soţul supravieţuitor care nu are posibilitatea să presteze o activitate ca urmare a vârstei sau dacă are probleme de sănătate şi se încadrează în grad de invaliditate şi urmează regula pensiei de invaliditate. În ceea ce priveşte pensia din instituţiile europene, în România este în discuţia legislaţia care să stabilească transferabilitatea drepturilor. În acest moment doar prin adresabilitate directă la Parlamentul European poate intra în posesia drepturior cuvenite în calitate de fost membru al Parlamentului European. Durata nu este o problemă, trebuie să îndeplinească cerinţele de formă şi de fond a acelei cereri”, a declarat la România TV Doina Pârcălabu, fost preşedinte al Casei Naţionale de Pensii.