Ce preţuri au vaccinurile antiCOVID care sunt acum în România. Serul de la AstraZeneca este cel mai ieftin, costă 4 dolari, cel de la Pfizer ajunge la 20 de dolari, iar cel mai scump este de la Moderna, de 25 de dolari.
Noul intrat de la Johnson&Johnson care urmează să ajungă la noi luna viitoare are preţul de 10 dolari. Preţurile pot varia în funcţie de contractele negoicate
Preţuri vaccinuri anti-COVID
Moderna – 25$ / doza
Pfizer BioNTech – 20$ / doza
Johnson&Johnson – 10$ / doza
AstraZeneca – 4$ / doza
Comisia Europeană a anunțat, marți, că a ajuns la un acord cu compania Pfizer/BioNTech pentru a livra în regim accelerat 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 în trimestrul al doilea. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că acordul este „o veste foarte bună”, pentru că dozele suplimentare de vaccin vor oferi statelor membre „spațiu de manevră” și, eventual, va umple „golurile din livrări”, precizează un comunicat de presă al instituției.
Cele 10 milioane de doze care ar urma să fie livrate suplimentar în trimestrul doi vor fi extrase din cantitatea prevăzută pentru ultimele două trimestre ale anului, de 100 de milioane de doze, în al doilea contract încheiat cu Pfizer/BioNtech.
Comisia Europeană susţine că trebuie aprobată de statele membre în cadrul Comitetului director comun.
Comisia Europeană nu exclude acţiuni judiciare împotriva companiei farmaceutice AstraZeneca, a declarat marţi secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, citat de AFP.
„Există îngrijorare şi mai mult, fără îndoială un anumit număr de încălcări ale contractului, iar Europa nu va fi vreo jucărie simpatică de pluş care să dea bani fără să aştepte nimic în schimb”, a spus oficialul la postul Radio Classique.
„Ne apărăm interesele. Pot exista acţiuni judiciare. Nu este exclus”, a adăugat el. AstraZeneca a anunţat sâmbăta trecută noi întârzieri ale livrărilor de vaccin împotriva coronavirusului pentru UE, invocând restricţii de export.
„Trebuie să facem presiuni, suntem mai puternici ca europeni decât dacă Franţa ar acţiona de una singură”, a apreciat Beaune. „Înaintea acţiunilor judiciare, există presiunea politică sau chiar a consiliului de administraţie, în interiorul firmei”.