CE redirecţionează fonduri de coeziune de zeci de miliarde de euro, de la ţări central şi est-europene cu condiţia respectării statului

Controversatele reforme vor fi parte a proiectului de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care urmează să fie prezentat în luna mai, marcând reconfigurarea semnificativă a politicilor de coeziune în valoare de 350 de miliarde de euro.

Comisia Europeană vrea să pună capăt practicii acordării fondurilor de coeziune doar pe baza cuantumului Produsului Intern Brut, introducând criterii noi, precum rata şomajului în rândul tinerilor, starea educaţiei, situaţia mediului, numărul de imigranţi extracomunitari şi dezvoltarea inovaţiilor.

Printre condiţiile suplimentare introduse de Bruxelles se va număra respectarea principiilor statului de drept, urmând să apară şi mai multe restricţii privind modul de utilizare a fondurilor comunitare primite.

 „Bruxellesul intenţionează să redirecţioneze fonduri de coeziune de zeci de miliarde de euro dinspre centrul şi estul Europei, din ţări precum Polonia, Ungaria şi Cehia, spre state afectate grav de crize financiare, de genul Spaniei şi Greciei. Detaliile reformelor încă sunt elaborate în culise. Dar diplomaţi şi alţi oficiali UE se aşteaptă ca rezultatul să fie o redirecţionare a fondurilor dinspre Polonia, Cehia şi ţările baltice spre state sudice precum Italia, Spania, Grecia şi chiar spre unele regiuni ale Franţei”, precizează Financial Times.

Alte articole

Elevii intră în vacanța de iarnă. Când se întorc la cursuri

A crescut salariul mediu net în România. Cine încasează bani în plus

Citeşte şi Românii îşi doresc de la UE mai multă stabilitate în economie şi mai puţină corupţie

„Se încearcă aranjarea sistemului împotriva noastră. Este o nouă modalitate prin care să pierdem bani”, a declarat ambasadorul unui stat est-european, citat de FT.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, au exprimat susţinere pentru ideea de a folosi fonduri comunitare pentru ajutarea ţărilor care acceptă solicitanţi de azil.

Polonia şi Ungaria sunt criticate frecvent de Uniunea Europeană din cauza abaterilor de la standardele democratice. În plus, cele patru ţări din Grupul Vişegrad au denunţat solicitările de a primi refugiaţi extracomunitari în cadrul sistemului de redistribuire pe bază de cote stabilit de Comisia Europeană.